Piața românească de ride-sharing s-a apropiat de 350 de milioane de euro

Între entuziasmul clienților fideli și ne­mul­țumirile strigate în stradă ale taxi­me­triștilor, piața românească de ride-sharing s-a apropiat de 350 de milioane de euro. E mult? E puțin?  

Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney

Primele șase luni din 2019 au fost cu nă­bădăi pentru jucătorii unei piețe nereglementate de mai bine de cinci ani, de când Uber a intrat oficial în România. Acuzați de concurență neloială de către firmele de taximetrie, ieșiți pe drumuri ilicit, pârâți, vânați fățiș de către taximetriști și ame­nințați cu amenzi usturătoare, șoferii de Uber, Clever sau Bolt au reușit să-și tragă sufletul, în sfârșit, la finele lunii iulie.

Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, declara atunci triumfător că în România există în sfârșit o concurență liberă. „De acum, românii vor decide cu cine vor să meargă în București și nu numai. Nu mai există niciun fel de discriminări“, explica el, imediat după adoptarea ordo­nanței de urgență care reglementează acest tip de servicii.

PASUL ÎNAINTE. O zi mai târziu, gigantul rus Yandex, supranumit „Google-ul Ru­­si­­­ei“, își lansa pe piața românească servi­­ciul de ride-hailing Yango. „Dacă ne uităm un pic la București, oficial sunt vreo două mili­oa­­ne de locuitori, neoficial, probabil că sunt vreo patru. În termeni de transport, con­­si­derăm că piața nu este suficient de satisfăcută. Există încă o bună parte din po­pulație care nu poate accesa serviciile de transport alternativ la pre­­țuri decente sau la o calitate decen­­tă“, mo­­tiva atunci Andrei Voicu, directorul regional Yango pentru România și Re­­publica Moldova, intrarea pe piața ro­­mâ­­nească a operatorului.

În momentul lansării în București, Yango avea înregistrați circa 3.000 de șo­feri, iar numărul acestora, spune Voicu, crește în fiecare zi. Vorbim de o mutare despre care competitorii susțin că este mult prea devreme pentru a se sesiza în cifre, dar bine-venită, în contextul în care îi motivează să își îmbunătățească strategiile de marketing pentru a rămâne fermi pe poziții.

„Acum, în mod evident, utilizatorii au mai multe opțiuni, iar noi suntem cumva motivați să rămânem cei mai buni. Nu cred că există un număr limitat de oameni care folosesc aplicațiile de ride-sharing și că acest număr limitat alege între aceste patru platforme. Cred că piața tot crește și tot crește pentru că acești noi jucători vin fiindcă există cerere. Și atunci, venirea unui nou jucător nu înseamnă neapărat contractarea sau scăderea numărului de șoferi sau de pasageri pentru ceilalți, ci creșterea per total a pieței“, explica Nicoleta Schroeder, general manager la Uber România, la începutul lunii august, cu pri­lejul lansării la București a celui mai mare centru de asistență pentru șoferi și curieri din Europa Centrală și de Est.

Este vorba despre o investiție de un sfert de milion de dolari. Noul spațiu de 320 de metri pătrați va găzdui o echipă de 11 experți și are capacitatea de a oferi asistență pentru până la 2.500 de șoferi și curieri pe săptămână.

„Deschiderea acestui centru coincide cu începutul unui nou capitol pentru Uber în România și pentru întregul sector al transportului urban. După ce peste 400.000 de oameni au semnat o petiție în care cereau autorităților să reglementeze serviciile de ride-sharing, România a făcut un pas înainte către modernizarea transportului urban și s-a alăturat altor țări eu­ro­pene care au implementat astfel de reforme. Angajamentul nostru este să res­pectăm noile reglementări și să-i sprijinim pe șoferii parteneri să devină autorizați în cadrul noii legi. Noul centru va fi un acce­lerator de conformitate, ajutându-i pe șoferi să se licențieze sub noua reglementare cât mai repede și mai ușor“, spunea Schroeder.

„SĂ PLĂTEASCĂ!“. Intrarea în România a operatorului Uber, ajuns astăzi la aproximativ 10.000 de șoferi parteneri – adică jumătate din totalul șoferilor din piața lo­cală de ride-sharing – și la o cifră de afa­ceri de 1,6 milioane de euro în 2018, a fost bine primită de public. Serviciul a prins repede și, cum era de așteptat, nu a trecut neobservat de taximetriști. Dimpotrivă. Au fost șoferi de la Uber agresați și hăr­țuiți în trafic, au fost și proteste ale taxi­me­triștilor în fața Guvernului și în marile orașe din țară.

„Noi nu fugim de concurență. Dar să plătească la șase luni ITP-ul, să plătească fișa medicală, să plătească atestatul, să achite ca și noi taxe și impozite“, rezuma Mircea Manolache, reprezentantul operatorilor și transportatorilor autorizați din Iași, nemulțumirile participanților la un protest „antipiraterie“.

La un an și jumătate după lansarea oficială a celor de la Uber, în ride-sharingul local intrau și estonienii de la Taxify, una dintre cele mai mari platforme de transport din Europa, fondată de un antrepre­nor în vârstă de 19 ani, Markus Villig. Între timp, operatorul a trecut printr-un proces de rebranding și a devenit Bolt în primă­vara lui 2019.

„Taxify s-a lansat acum cinci ani cu misiunea de a face transportul urban accesibil și confortabil. Primul nostru produs a fost o aplicație pentru taxiuri, de unde vine și numele original. Pe măsură ce am progresat în ceea ce privește misiu­nea noastră, am depășit și părți ale brandului, inclusiv numele. Având în vedere dorința noastră de a oferi o soluție proble­melor din domeniul transportului la scară largă, ne dorim ca brandul să reflecte vii­to­rul companiei, și nu trecutul“, explica Markus.

Bolt are în prezent 25 de milioane de uti­lizatori în peste 30 de țări și este lider de piață în Europa și în Africa. De asemenea, este prima companie care a adus ser­viciile de tip ride-hailing și închirierea de scutere în aceeași aplicație.

Astăzi, la o scurtă privire, piața platfor­melor de mobilitate urbană din România este estimată la aproape 344 de milioane de euro și generează beneficii economice de peste 210 milioane de euro, fiind com­ple­mentară serviciilor de taximetrie, arată cel mai recent studiu dat publicității de către compania PwC România.

Beneficiile directe, reprezentate de ta­xe­le și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual. Beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 de milioane de lei.

MOBILITATE ÎN CIFRE. Din total, piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplica­țiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing – de 881 de milioane de lei. În momentul de față, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mo­bilitate urbană (care include și contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) re­pre­zintă 44% din total.

Numărul șoferilor de ride-sharing repre­zintă 21% (circa 20.000) din totalul numă­rului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (precum Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (în jur de 22.000).

„În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aproximativ 54.000). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taxime­trie reprezintă 84% din piața totală de ser­vicii de transport urban privat. În medie, românii fac aproximativ 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 călătorii pe an prin inter­mediul platformelor de ride-sharing“, mai arată analiza celor de la PwC.

La nivel global, piața de e-hailing este esti­mată în prezent la 54,3 miliarde de euro și este de așteptat să crească până la 194,3 miliarde de euro până în 2025, pe fon­dul accelerării urba­nizării, al dezvol­tării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbă­rile climatice.

Potrivit oficialilor Asociației Coaliția pentru Economie Digitală, organizație in­dependentă care reprezintă principalele companii de ride-sharing și de ride-hailing din România – Uber, Bolt și Clever –, segmentul de ride-sharing aduce anual beneficii directe și indirecte de peste 21,1 mili­oane de euro și oferă un loc de muncă pentru peste 20.000 de șoferi parteneri.

„Suntem bucuroși să ne desfășurăm activitatea într-o țară în care noile tehnologii nu sunt ignorate, iar modul de lucru și avantajele acestora sunt bine înțelese și luate în considerare. Ne dorim ca dialogul dintre autorități și industria tech să continue să aducă tehnologie în transportul urban și să asigure faptul că acesta se dezvoltă într-un mod practic. Este foarte important pentru binele public ca un astfel de dialog să continue cu privire la orice legislație nouă care ar putea fi imple­men­tată“, apreciază Andrei Voicu, directorul regional al operatorului Yango. De asemenea, conchide el, „este esențial să ne asi­gu­răm că toți jucătorii de pe piață funcțio­nează în aceleași condiții“.

Altfel spus, regulile jocului trebuie să fie corecte și transparente.