După 13 ani de aşteptări, România va deveni membră deplină a spaţiului Schengen de la 1 ianuarie 2025. Când se va lua decizia la Bruxelles?

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat vineri, la Budapesta, în declaraţiile comune cu premierul Marcel Ciolacu, că s-a convenit ca de la 1 ianuarie 2025 România să devină membră a spaţiului Schengen şi pe terestru.

Orban a precizat că decizia se va lua la Bruxelles, pe data de 12 decembrie, iar preşedinţia ungară va înainta un memoriu ce va fi validat de miniştrii de interne UE.

”Dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie, dacă mă duc la domnul premier cu maşina, nu voi mai fi oprit la frontieră ci voi putea conduce maşina de la Budapesta la Bucureşti fără să fie vreun control”, a mai spus şeful Guvernului de la Budapeta, potrivit News.ro.

Ciolacu: „Toate criteriile au fost întrunite şi toate barierele au fost eliminate”

”Toate criteriile au fost întrunite şi toate barierele au fost eliminate, care au făcut imposibilă aderarea României la Spaţiul Schengen. Asta înseamnă că am convenit că toate cele patru ţări vor munci necontenit ca de la 1 ianuarie România să devină membră a spaţiului Schengen, nu doar pe cale aeriană şi maritimă, dar şi terestră. Decizie pentru care este nevoie de toţi miniştrii de interne ai Uniunii Europene”, a spus premierul Ungariei, în declaraţiile comune cu premierul Marcel Ciolacu, la Budapesta.

Orban a anunţat că ”această decizie se va lua la Bruxelles, în 12 decembrie, unde preşedinţia ungară, în baza întâlnirii de astăzi, va înainta un memoriu, care va fi validat de miniştrii de interne UE”.

”Asta ne aşteaptă pe noi în următoarele zile. Budapesta va deveni vestită pentru faptul că şi ultima barieră a fost înlăturată aici şi au deschis calea către deciziile formale şi, dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie, dacă mă duc la domnul premier cu maşina, nu voi mai fi oprit la frontieră ci voi putea conduce maşina de la Budapesta la Bucureşti fără să fie vreun control, ceea ce va fi foarte important în viaţa noastră, a tuturor. Doresc să îl felicit pe domnul premier pentru munca fantastică pe care a făcut-o în acest sens”, a mai spus Viktor Orban.

România şi Bulgaria au intrat la sfârşitul lui martie 2024 în Schengen doar cu graniţele aeriene şi maritime, în urma unui compromis, după ce Austria şi-a menţinut mult timp un veto în această privinţă. Pentru deciziile în legătură cu aderarea unui stat la Schengen este nevoie de unanimitatea celor 27 de membri UE.

Ursula von der Leyen salută decizia istorică

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, vineri, după discuţiile informale de la Budapesta, că decizia oficială a aderării depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen urmează să fie luată în Consiliul Uniunii Europene.

Ca şi în alte dăţi, preşedinta executivului european sprijină ideea aderării depline, inclusiv cu graniţele terestre, a României şi Bulgariei la Schengen. Ea spune, într-o postare pe X, că discuţiile informale de vineri, de la Budapesta, au avut „un rezultat pozitiv”, pe care îl „salută” şi sugerează că România şi Bulgaria vor adera deplin la Schengen în 2025.

În postarea pe X, făcută în engleză, română şi bulgară, von der Leyen spune că îşi doreşte ca anul 2025 să aducă „un Schengen mai puternic”.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi, la Budapesta. Urmează decizia oficială a Consiliului UE. Să vedem în 2025 cum Schengen devine mai puternic”, a scris Ursula von der Leyen.

Avantajele aderării la spațiul Schengen

Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, unde, în 1985, a fost semnat Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune.

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membrefără a fi supuse controalelor la frontieră.

În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural, conform portalului europa.eu.

Unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen vizează protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Aceste noi forme de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate generat de eliminarea controalelor la frontierele interne.

În contextul cooperării în materie de aplicare a legii, spațiul Schengen permite:

• îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție
• urmărirea transfrontalieră a infractorilor
• supravegherea transfrontalieră a suspecților
• asistența operațională reciprocă
• schimburi directe de informații între autoritățile polițienești