Zeci de ONG-uri au semnat Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România

Ştiri, Fapt Divers, Secundar    

Îm premieră, peste 60 de organizaţii neguvernamentale şi profesionale, precum şi profesionişti au semnat Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România. În document se cere autorităţilor centrale şi locale din România „cinci măsuri urgente” pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi pentru valorificarea patrimoniului cultural. 

Manifestul este un prim pas în construcţia unei platforme de colaborare între organizaţiile societăţii civile, asociaţiile profesionale şi experţi, deschisă să lucreze cu autorităţile pentru a obţine o schimbare radicală în politicile publice pentru patrimoniu. Procesul consultativ va continua, pentru a crea un pachet complet de măsuri şi activităţi care să fie puse în practică. Lista de semnături este deschisă şi cei interesaţi se pot alătura în continuare iniţiativei.

Măsurile propuse se referă la cele mai importante probleme cu care se confruntă în acest moment patrimoniul cultural din România:
– Adoptarea şi aplicarea standardelor europene de calitate în practica patrimoniului cultural, în toate iniţiativele şi programele publice şi private.
– Includerea studiilor de impact asupra mediului şi patrimoniului cultural în evaluarea oportunităţii de demolare a clădirilor existente.
– Activarea unui Grup de lucru interdisciplinar şi internaţional pentru revizuirea şi actualizarea normativelor de proiectare în scopul protecţiei seismice şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice pentru clădiri de patrimoniu.
– Realizarea unui proiect pilot de dezvoltare urbană sustenabilă prin conservarea şi valorificarea patrimoniului (industrial, balnear etc.) ca exemplu de bune practici cu impact naţional.
– Implementarea unui proiect pilot centrat pe o şcoală de meserii pentru patrimoniu, în cooperare internaţională.

Premisele care justifică aceste „măsuri urgente”, arată Manifestul, sunt faptul că „patrimoniul face parte în mod firesc din viaţa zilnică a cetăţenilor”, „defineşte identitatea culturală şi memoria colectivă a comunităţilor”, este „o resursă economică valoroasă” şi o sursă de locuri de muncă; este „un factor de dezvoltare urbană sustenabilă”, în contextul crizei climatice; şi „un factor fundamental pentru cultură şi educaţie”

Măsurile vor fi promovate de semnatari în relaţia cu autorităţile centrale şi locale din România, precum şi la nivel european, prin intermediul Europa Nostra. Este prima oară când organizaţiile implicate în protejarea patrimoniului cultural se unesc în jurul unei agende comune de măsuri şi politici publice. Iniţiativa a avut loc în contextul unei mese rotunde, pe 5 octombrie, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de Europa Nostra, la Bucureşti, între 6-8 octombrie.

Semnatarii Manifestului sunt: Asociaţia 37; Asociaţia ACTUM; Asociaţia ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie; Asociaţia Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO; Asociaţia Art Conservation Support; Asociaţia ARTA în dialog / UrbanEye Film Festival; Asociaţia Artis Peritia; Asociaţia Atelierul de Patrimoniu; Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti (ADIZMB); Asociaţia Biserici Înlemnite; Asociaţia CasApold; Asociaţia culturală Aici a Stat; Asociaţia De-a arhitectura; Asociaţia Front la Dunăre; Asociaţia Gaspar, Baltasar & Melchior / Şcoala de la Piscu; Asociaţia GEYC; Asociaţia Human Made Art / Cronicari Digitali; Asociaţia Ideilagram; Asociaţia Inima Olteniei; Asociaţia Ivan Patzaichin Mila 23; Asociaţia Laborator Zero Pozitiv; Asociaţia Maria; Asociaţia Monumentum / Ambulanţa pentru Monumente; Asociaţia Petrus Italus Trust / Alianţa pentru patrimoniul bistriţean; Asociaţia Pro Noviodunum; Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România (APUR); Asociaţia Re:Rise; Asociaţia Studio Zona; Asociaţia pentru tranziţie urbană (ATU); Asociaţia Tri; Asociaţia Unda Verde; Asociaţia Youth Vision for Society; Baza. Deschidem oraşul; Comitetul Naţional Român ICOMOS; DoCoMoMo România; Fundaţia Biserici Fortificate; Fundaţia Mihai Eminescu Trust; Fundaţia Pro Patrimonio; Grupul Civic Piaţa Veche Craiova; Grupul de iniţiativă Rafinăria la prezent; Ileana Burnichioiu; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000; Kraft Campus; Librăriile Cărtureşti; MKBT: Make Better; Nod Makerspace; Ordinul Arhitecţilor din România; Raluca Chiţimia; Simona Loredana Bogdan; Ştefan Alexandru Ghiţă; Timişoara verde-albastră; Universitatea Naţională de Arte Bucureşti; Zero Positive Architecture SRL; 112 Patrimoniu – Grup de Lucru Patrimoniu în cadrul OAR Bucureşti; ArhipeisajStudio.srl; Muzeul Astra Sibiu; Asociaţia Culturală „Patrimoniu pentru Viitor”; Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie; Studiogovora; Asociaţia pentru Arheologie Industrială – AIR; Asociaţia Salvaţi Conacul Zarifopol.

Bucureştiul este capitala europeană a patrimoniului european cu ocazia Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de reţeaua Europa Nostra, în perioada 6-8 octombrie, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii şi al Primăriei Generale a Capitalei şi sub patronajul Preşedintelui României.

Cei mai buni profesioniştii din domeniu de la nivel european discută priorităţile de politici publice la nivelul UE pentru perioada următoare şi au celebrat cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului construit, care au câştigat competiţia pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra.

Printre cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an s-au aflat şi două din România (Biserica Săsească din Alma Vii şi Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca). Dintre acestea, Biserica Săsească Alma Vii a câştigat şi un Grand Prix şi Premiul Publicului.

sursa foto: vest.ro

Vizualizari articol: 12

Articole Relevante