Sondaj INSCOP: Cât de rezistenți sunt românii la dezinformările  Rusiei și la discursurile populiste și naționaliste. Care este direcția către care trebuie să meargă România: Est sau Vest?

Cea mai recentă cercetare sociologică realizată de INSCOP Research la solicitare Funky Citizens arată cât de rezistenți sunt românii la dezinformările din spațiul public din perioada premergătoare alegerilor prezidențiale și parlamentare de la finalul lui 2024.

Studiul prezintă, în format comparativ, opiniiile românilor referitoare la Uniunea Europeană, SUA, Rusia, NATO, dar și anumite aspecte economice, exprimate în iunie și septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 și cele din decembrie 2024, datele fiind culese în a doua jumătate a lui decembrie după alegerile prezidențiale și parlmentare.

Unul dintre principalele aspecte ale studiului vizează, într-un context de freamăt social intens, direcția către care cred românii că ar trebuie să se  orienteze România: Est sau Vest.

La întrebarea „Dumneavoastră, care credeţi că ar trebui să fie direcţia înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianţelor politice şi militare?”, 87,5% dintre respondenți au spus că orientarea țării trebuie să fie către Vest (UE, SUA, NATO), în timp ce 4,1% au ales drumul către Est (Rusia, China). În urmă cu aproape trei ani, la sondajul din ianuarie 2022 respondenții optau în proporție de 77% pentru direcția Vest și 10,4% vedeau orientarea către Est.

Practic în decembrie 2024 opțiunea pentru orientarea către vest a fost cu 10% mai mare față de rezultatele sondajului din ianuarie 2022. Într-o discuție cu NewMoney referitoare această creștere a încrederii în Vest, în condițiile discursului anti-european și anti-NATO al candidatului la președinție Călin Georgescu, directorul INSCOP, sociologul Remus Ștefureac vine cu o precizare: „Marea parte a votanților lui Călin Georgescu, cred de asemenea, dar peste 50%, că țara trebuie să meargă către vest, nu către est. Și votul pentru Călin Georgescu nu reflectă o schimbare a atitudinii românilor cu privire la direcția spre care să meargă țara. O schimbare a atitudinii că noi suntem racordați la UE. Votul acela exprimă altceva. Frustrări, nemulțumiri acumulate, dorința de a ne apăra mai bine interesele în UE, dorința de a ne reprezenta mai bine interesul național, dorința de a avea o clasă politică mai competentă”.

Încrederea în Europa

Revenind la sondaj, pe tema avantajelor/dezavantajelor aderării la UE, 72,5% dintre respondenți consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus „mai degrabă avantaje”, în timp ce la sondajul din ianuarie 2022, doar 54,9% au exprimat această opinie. Atunci 40,8% dintre respondenți considerau că drumul european ne-a adus „mai degrabă dezavantaje”, în timp ce la sondajul din decembrie 2024 doar 21,6% dintre cei chestionați mai cred acest lucru.

Continuând această temă europeană, 77,3% dintre persoanele intervievate de INSCOP în decembrie 2024 sunt de părere că „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Și asta în condițiile în care acum aproape trei ani 63,2% dintre respondenți împărtășeau această opinie. Acum 15,8% dintre cei chestionați mai cred că „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene”, în timp ce în ianuarie 2022,  29,4% dintre respondenți alegeau această opțiune.

Recentul sondaj INSCOP mai arată că 80,4% dintre respondenți cred că „SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României”, în timp ce în septembrie 2021doar 61,8% aveau această părere. Referitor la influența pozitivă a Rusiei și Chinei, doar 9% dintre intervievați mai cred acum acum acest lucru, în timp ce în septembrie 2021, nu mai puțin de 16,5% dintre respondenți mergeau pe mâna Rusiei și a Chinei.

Dacă în ianuarie 2022, peste 25% dintre respondenți credeau că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, acum doar 9,4% dintre opinii arată această direcție. Acum 88,1% dintre cei intervievații susțin că România nu trebuie să părăsească UE, în timp ce în urmă cu aproape trei ani 71,7% dintre participanții la sondaj credeau acest lucru.

Patriotism economic

Sondajul INSCOP atinge și teme de interes economic. În acest registru, respondenții au fost întrebați dacă „Guvernanții acționează mai degrabă în interesul altor țări”, iar 54% au indicat acest lucru. În ianuarie 2022, aceată opinie era împărtășită de 63,9% dintre intervievați. 33,1% dintre participanții la recentul sondaj al INSCOP consideră că „Guvernanții acționează mai degrabă în interesul național al României”, în timp ce în urmă cu aproape trei ani 28,8% erau de acord cu această afirmație.

Sondajul INSCOP a urmărit și opiniile intervievaților referitoare la companiile străine. 63,8% dintre respondenți consideră că „Statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești”. În ianuare 2022, peste 68% dintre participanții la sondaj indicau acest lucru.

În decembrie 2024, 20,6% au ales varianta „Statul ajută mai mult firmele românești decât pe cele străine și companiile multinaționale”, în timp ce în urmă cu aproape trei ani 15,5% dintre respondenți aveau această părere.

Sondajul INSCOP mai urmărește și opinii pe teme legate de conspirații dar și percepții referitoare la Uniunea Europeană, SUA, Rusia, NATO, economie. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de o mie de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respective ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era  dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German  Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

NewMoney va continua în perioada următoare să prezinte date din acest sondaj atât pe pagina de internet cât și pe paginile de facebook și de youtube, unde vor fi publicate fragmente dintr-un podcast realizat de redactorul-șef al NewMoney, Constantin Rudnițchi, cu sociologul Remus Ștefureac.