Preşedintele Curţii Constituţionale dezvăluie pe ce s-a bazat hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Marian Enache exclude posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea de scrutin

Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, afirmă că hotărârea CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur.

Acesta a amintit că, ulterior validării primului tur, au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT, decizie pe care o consideră „un moment istoric şi important pentru întreaga societate”.

”Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor”, a argumentat Enache.

Preşedintele CCR a a fost întrebat, într-un interviu acordat Juridice.ro, în legătură cu faptul că principala critică la nivelul societăţii este că hotărârea de anulare a alegerilor nu a fost o hotărâre justă/corectă şi de ce au fost validate rezultatele din turul întâi de scrutin şi, la câteva zile după aceea, au fost anulate alegerile cu totul.

”Hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur. Am observat că şi în proiectul de raport consultativ al Comisiei de la Veneţia s-a preluat această chestiune şi vom face demersurile necesare pentru a transmite Comisiei de la Veneţia aceste precizări”.

Marian Enache a explicat că, după primul tur al alegerilor prezidenţiale CCR a fost sesizată, conform legii pentru alegerea Preşedintelui României, cu două cereri de anulare a alegerilor, formulate de doi candidaţi.

”Pe una am respins-o pentru că nu a fost formulată în termen. Pe a doua, pentru că a fost formulată în termen şi îndeplinea condiţiile de admisibilitate, am examinat-o şi am dispus cu unanimitate de voturi că, raportat la ansamblul aspectelor contestate, buletinele de vot trebuie renumărate pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, asigurând, astfel, necesara transparenţă în stabilirea rezultatului procesului electoral. Ca atare, în faţa cererii formulate de un candidat la alegerile prezidenţiale, în limitele şi în termenul stabilit de lege, Curtea a dispus renumărarea buletinelor de vot.

Întrucât, în urma renumărării buletinelor de vot din ţară, CCR a observat că argumentele invocate de contestatar nu au fost justificate, singura soluţie posibilă şi obligatorie la acel moment, ţinând seama şi de termenul în care trebuie pronunţată hotărârea, era validarea rezultatelor primului tur de scrutin în conformitate cu art. 146 lit. f) teza a doua din Constituţie”, a argumentat preşedintele CCR, potrivit sursei citate de News.ro.

„CCR a activat codul roșu”

Marian Enache consideră că, de fapt, problema anulării procesului electoral este un indicator pentru democrația întregii societăți și spune că, în cazul acestor alegeri, “prejudiciul s-a produs”. Acesta arată că, prin decizia sa, CCR “a activat codul roșu” care semnalează o serie de probleme, dar nu le și rezolvă.

“Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, spune Marian Enache, care subliniază că CCR nu trebuie să țină cont de “emoționalitatea” rezultată în urma unei decizii de anulare a alegerilor. Acesta precizează că Curtea are dreptul inclusiv de a se sesiza din oficiu, dacă apreciază că este procesul electoral ar fi neconstituțional.

Președintele CCR evidențiază că deciziile Curții stau la baza informațiilor oficiale pe care alte autorități ale statului le furnizează: “Înscrisurile care cuprind aceste informații/date se bucură de prezumția de legalitate și de veridicitate. Curtea nu are competența constituțională de a le înlătura și nu este obligată să pună în discuția competitorilor electorali aceste informații. (…) Curtea nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităților publice specializate care au avut incidență în procesul electoral, însă are competența să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral”.

„Curtea nu şi-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale”

El a reamintit că, ulterior validării, au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT. ”Această decizie de declasificare a reprezentat un moment istoric şi important pentru întreaga societate.

În lumina acestor documente şi a realităţilor înscrise în acestea, la care au avut acces toţi cetăţenii şi toate instituţiile acestei ţări, Curtea şi-a activat competenţa constituţională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituţie şi a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României în temeiul prevederilor constituţionale.

Aşadar, Curtea nu şi-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Instituţia revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituţională, raportat la faptul că judecata în contencios electoral este una in abstracto, şi nu in concreto.

Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor”, a pnctat Marian Enache.

Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că Art. 146 lit. f) din Legea fundamentală cuprinde două atribuţii distincte ale CCR: aceea de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României şi aceea de a confirma rezultatul sufragiului.

”Aşadar, în logica juridică constituţională, hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu poate fi o hotărâre de revizuire a hotărârii de confirmare a rezultatului primului tur de scrutin, pentru că cele două hotărâri sunt expresia unor competenţe diferite. Părţile sau persoanele interesate într-o cauză nu pot să se substituie evaluării judecătorului.

Dacă la fiecare hotărâre judecătorească partea care este nemulţumită ar supune unui proces de intenţie publică soluţia unei instanţe prin prisma propriului său drept subiectiv de apreciere a probelor în temeiul cărora judecătorul a pronunţat o hotărâre, substituindu-se sau încercând să se substituie dreptului de apreciere al judecătorului, care ar mai fi raţiunea existenţei sistemului judiciar?

Părţile/persoanele interesate nu îşi pot face dreptate singure, pentru că ele ar deveni judecătorii propriilor lor cauze. Dacă am judeca lucrurile în această optică subiectivă, ne-am trezi în plin arbitrariu în privinţa respectării hotărârilor instanţelor judecătoreşti sau constituţionale”, a conchis judecătorul CCR.

„A susţine varianta unei erate care să permită organizarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale e o eroare grosieră”

Marian Enache afirmă că cererile de revizuire a decizie i CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024 sunt formulate ”în afara unui cadru procesual”, hotărârile Curţii fiind ”definitive şi general obligatorii”. El exclude şi posibilitatea unei ”erate” pentru organizarea turului al doilea al alegerilor. ”A susţine posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor”, a adăugat e.

”Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii şi, astfel cum am arătat mai înainte, „cererile de revizuire” a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual şi, în consecinţă, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicţionale.

Regimul lor juridic este similar petiţiilor şi ele au fost soluţionate în acest cadru juridic”, a declarat Marian Enache referitor la admisibilitatea cererilor de anulare a deciziei CCR referitoare la alegerile prezidenţiale

Marian Enache exclude  posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale. ”Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri şi nicidecum schimbarea sau modificarea soluţiei pronunţate de o autoritate jurisdicţională. A susţine posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor”, a explicat preşedintele CCR.