Povestea lui Elon Musk, de la copilăria marcată de bullying la omul care are pretenții să schimbe lumea

Sunt oameni care schimbă accidental lumea. Și sunt unii care caută deliberat să o schimbe. Elon Musk (53 de ani) se încadrează în cea de-a doua categorie. „Nu există un singur Elon Musk. Are multe personalități… Este aproape ca Dr. Jekyll și Mr. Hyde“, îl descrie biograful Walter Isaacson pe cel mai bogat om.

Cu banii obținuți din vânzarea platformei PayPal către eBay, Musk a creat două dintre cele mai inovative companii ale începutului de secol XXI. Succesul și stilul său personal au dat naștere la comparații cu diverși alți magnați ai Statelor Unite, inclusiv cu Steve Jobs, Howard Hughes sau cu Henry Ford.

Dincolo de controversele de dată mai recentă din jurul său, nu poți să nu fii curios să afli cum a reușit și cine este, în definitiv, omul care a schimbat lumea și care încă nu a terminat să o schimbe. Omul care spune despre el – „Mentalitatea mea este cea a unui samurai. Mai degrabă aș face seppuku decât să eșuez“.

Se lucrează deja la un film biografic despre Elon Musk, în regia lui Darren Aronofsky, cu un scenariu bazat pe biografia autorizată a controversatului mogul din domeniul tehnologiei, semnată de Walter Isaacson și publicată în septembrie 2023. Elon Musk s-a declarat mulțumit de alegerea lui Aronofsky și i-a făcut o invitație actorului Benedict Cumberbatch să-l interpreteze.

„MODUL DEMON“ AL LUI ELON MUSK

Cele 600 de pagini ale lui Walter Isaacson, considerat unul dintre cei mai buni biografi din ultimele decenii (a scris biografiile unor personalități istorice – Benjamin Franklin, Albert Einstein, Leonardo da Vinci și Steve Jobs), analizează în profunzime relațiile lui Musk și oferă perspective asupra complexităților care l-au modelat pe cel mai bogat om din lume.

Isaacson îl prezintă drept un om al contrastelor – „Nu există un singur Elon Musk. Are multe personalități… Este aproape ca Dr. Jekyll și Mr. Hyde“. O dualitate pe care o surprinde expunând relațiile personale ale lui Musk, unde ambiția puternică și dorința de conexiune emoțională se intersectează adesea. Istoria lui Musk reflectă un tipar de angajamente pasionale, conexiuni profunde și dinamici complexe, un echilibru delicat între dorințele personale și ambițiile profesionale, comentează The Independent.

În 2021, Musk l-a contactat pe Isaacson pentru a-l întreba dacă ar dori să scrie o carte despre el. După o oră de discuții, biograful a acceptat. Cartea „Elon Musk“ este rezultatul a doi ani în care Isaacson l-a urmărit pas cu pas pe Musk, a participat la întâlniri cu el, a avut acces la e-mailurile și mesajele acestuia. S-a întâlnit cu prietenii, membrii familiei, adversarii antreprenorului și cu fostele soții ale acestuia. În secțiunea de mulțumiri a cărții, Isaacson ține să spună că „[Musk] nu a cerut să vadă și nici nu a citit cartea înainte să fie publicată, și nu a avut niciun control asupra ei“.

A rezultat un raport remarcabil de sincer și nepărtinitor despre viața și caracterul lui Elon Musk. Isaacson relatează atât lucrurile bune, cât și pe cele rele sau urâte. Portretizează un geniu, un om cu o voință incredibil de puternică și o impresionantă capacitate de multitasking. Un vizionar, un lider și un inginer orientat spre detalii. Dar și un om complicat, cu multe „bagaje“ personale (Musk suferă de tulburare obsesiv-compulsivă – TOC – și are un sindrom Asperger autodeclarat).

Mai mult, empatia nu face parte din ADN-ul său și nici măcar nu încearcă să o dezvolte. Are o latură întunecată – ceea ce în biografie este denumit „modul demon“ –, o stare de spirit în care Musk intră ocazional și de care cei din jurul său se tem.

Din carte aflăm că Musk și-a trasat o viziune de viață – să facă lucruri care să aibă un impact profund asupra întregii umanități. Interesul său timpuriu pentru filosofie, science-fiction și romane fantasy se regăsește în idealismul și în preocuparea pentru progresul uman, dar și în cariera sa de antreprenor. Și-a ales domenii pe care le-a considerat cruciale pentru viitorul umanității – tranziția către surse de energie regenerabilă și explorarea spațiului. Și-a sfidat criticii, a revoluționat industrii, iar banii, cei mai mulți, i-a câștigat din PayPal, Tesla Motors, SolarCity și SpaceX – companii care au schimbat jocul, în ciuda unor pași greșiți pe care Musk inevitabil i-a făcut.

THINK BIG

Unele dintre cele mai captivante părți ale biografiei lui Elon Musk descriu perioada dintre 2013 și 2018, când Tesla, deși era copilul-minune tehnologic al industriei auto, încă înregistra pierderi financiare. În 2013, Musk s-a adresat bunului său prieten, Larry Page, de la Google, cerându-i să cumpere Tesla pentru a o salva de problemele financiare. Tranzacția nu a mai avut însă loc, după ce echipa de vânzări de la Tesla a făcut o treabă fenomenală, vânzând un număr-record de mașini într-o perioadă de 14 zile și aducând primul trimestru profitabil al companiei în martie 2013. Acțiunile au crescut de la 30 de dolari la 130 de dolari până în iulie acel an.

Rămânea o problemă – Tesla nu producea suficient de multe mașini pentru a avea constant un flux de numerar pozitiv. Din acel punct, Musk a gândit două ofensive pentru a salva Tesla.

Prima a fost înființarea fabricii pentru baterii din Nevada (SUA), Gigafactory. În 2013, Model S de la Tesla folosea 10% din bateriile lumii. Producția noilor modele – un SUV numit Model X și sedanul de masă care avea să devină Model 3 – necesita de zece ori mai multe baterii. Musk a convins Panasonic, care producea bateriile, să devină partener cu Tesla pentru construirea unei fabrici de baterii de 5 miliarde de dolari lângă Reno.

În iulie 2017, principalul obiectiv al lui Musk era să producă 5.000 de mașini pe săptămână în fabrica din Fremont, California (SUA). Altfel, Tesla nu putea să-și acopere costurile. În acel moment, fabrica producea 1.500 de pachete de baterii și mașini pe săptămână. Musk a declanșat o ofensivă atât în Nevada, cât și în Fremont, pentru a ajunge la o producție săptămânală de 5.000 de unități.

În aprilie 2018, ofensiva s-a mutat pe linia de producție Tesla din Fremont. Fabrica producea doar 2.000 de mașini pe săptămână. Musk instalase monitoare la fiecare stație de pe linia de asamblare, cu un semnal luminos verde sau roșu, care indica dacă lucrurile mergeau bine. Acest lucru i-a permis să identifice rapid problemele. A venit ziua de 1 iulie 2018 – o Tesla Model 3 neagră cu numărul 5.000 scris pe parbriz a ieșit de pe linia de producție. Ofensiva reușise. Fabrica și-a triplat producția, atingând obiectivul setat de Musk.

Astăzi, motivul pentru care acțiunile Tesla se tranzacționează la peste 50 de ori câștigurile estimate pentru 2024 este de fapt un nou proiect de suflet al lui Musk – mașina autonomă Tesla Robotaxi. Investițiile sunt considerabile, însă specialiștii cred că Robotaxi va genera fluxuri uriașe de numerar la nivel global în următorii zece ani.

ÎNCEPUTURILE LUI ELON MUSK

Născut la Pretoria (Africa de Sud), în 1971, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei, Elon Musk completează azi galeria celor mai de succes antreprenori din toate timpurile (deține și recordul de cel mai bogat om din toate timpurile, dar și de cel care a pierdut cei mai mulți bani într-o singură zi – 200 de miliarde de dolari, în noiembrie 2021).

Chiar dacă a pornit încă de tânăr mai multe companii tehnologice, Musk și-a obținut faima globală datorită funcției de chief executive officer (CEO) al producătorului de automobile electrice Tesla (TSLA) și al companiei spațiale SpaceX (producător de rachete spațiale). În octombrie 2022, Musk devenea și mai cunoscut după ce a încheiat un acord pentru a prelua Twitter, platformă pe care a redenumit-o X.

A avut o copilărie groaznică, după cum povestește, și asta mai ales din cauza tatălui său, inginer, cu care a rămas după divorțul părinților, în 1980. Mai târziu, își numea tatăl „un om groaznic“. „Aproape cam orice lucru rău la care te-ai putea gândi, tatăl meu l-a făcut.“

Copilăria nu i-a fost marcată doar de comportamentul abuziv al tatălui, ci și de bullyingul de care avea parte la școală. „L-au pus pe cel mai bun prieten al meu să mă scoată din ascunzătoare și să mă bată“, povestește Musk. „Dintr-un anumit motiv, au decis să fiu eu ținta lor. (…) Eram urmărit de bandele de la școală care încercau să mă bată, iar când ajungeam acasă, era la fel de groaznic.“

Într-un interviu acordat pentru CBS News, Isaacson povestește despre alternanța stărilor de spirit care-l caracterizează pe Musk. Poți „să-l vezi trecând de la a fi foarte jovial și amuzant la a fi profund concentrat pe inginerie. Și apoi, dintr-o dată, se lasă asupra lui un nor întunecat. Este aproape ca Dr. Jekyll și Mr. Hyde“.

Isaacson pune această alternanță pe seama relației antreprenorului cu tatăl său, Errol: „Când era agresat în curtea școlii, când era lovit cu fața de asfalt, tatăl său îi lua partea celui care-l bătea, nu propriului fiu“. Errol Musk s-a apărat: „L-am crescut să fie dur“.

A crescut de fapt un om complicat și conflictual. Tatăl a 11 copii cu trei femei, Musk este renegat de propria fiică, Vivian (21 de ani), care în 2022 a decis să-și schimbe numele de familie cu cel al mamei. În loc să-și asume vreo vină pentru lipsa relației cu fiica sa, Musk a dat vina pe mediul din școli.

Tot în interviul pentru CBS, Isaacson a discutat despre cum Musk s-a lăudat cu lipsa sa de empatie, despre care spune că este ceva ce „doar încetinește lucrurile“. „Îmi spunea: «Da, nu am atâta empatie. Nu sunt ca tine, nu vreau ca persoana din fața mea să mă iubească. Trebuie să duc această misiune a mea la capăt»“, mai povestește Isaacson.

Crescând în mediul toxic creat de tatăl său, cum se întâmplă adesea, Musk și-a găsit un refugiu. Din fericire, a fost tehnologia. La 10 ani a învățat să programeze folosind un Commodore VIC-20, iar în scurt timp era deja suficient de priceput pentru a crea „Blastar“ (un joc video în genul „Space Invaders“), pe care l-a vândut unei reviste de specialitate pentru 500 de dolari.

La 17 ani, Musk s-a mutat în Canada, unde a reușit rapid să obțină cetățenia prin mama sa, canadiancă, de profesie model și nutriționistă. S-a înscris la Queen’s University în Kingston, Ontario, unde și-a cunoscut prima soție, Justine Wilson, cu care a avut șase copii (au divorțat în 2008). După doi ani în Canada s-a transferat în SUA, la Universitatea din Pennsylvania. A obținut o diplomă de licență în fizică și una în economie la Wharton School. De altfel, cele două domenii prefigurau cariera lui Musk, iar fizica a avut chiar cel mai profund impact asupra sa. „Fizica este un cadru bun pentru gândire“, avea să spună mai târziu. „Reduci lucrurile la adevărurile fundamentale și raționezi de acolo.“

Avea 24 de ani când s-a mutat în California pentru a urma un doctorat în fizică aplicată la Universitatea Stanford. Dar boomul internetului și un Silicon Valley efervescent și în plină expansiune l-au făcut pe Musk să renunțe la doctorat după doar două zile și l-au împins ireversibil către antreprenoriat.

Așa se face că, la doar șapte ani de la sosirea sa în Silicon Valley, Musk a reușit să acumuleze aproximativ 200 de milioane de dolari din cele două companii pe care le-a fondat și vândut – Zip2 și X.com (care a devenit în cele din urmă parte din PayPal).

JUCĂTOR ÎN SPAȚIU

Pe ce se concentrează acum atenția și resursele lui Musk? Sunt mai multe – de la deja cunoscutele Tesla și X (anterior Twitter) la unele mai puțin cunoscute, precum Neuralink (implanturi cerebrale), The Boring Project (compania de foraj) sau compania de inteligență artificială xAI. O altă companie care a intrat în centrul atenției în ultimii ani este Starlink (serviciul de internet prin satelit al SpaceX), care reunește un grup de 5.000 de sateliți ce pot oferi internet întregului Pământ.

De altfel, traiectoria companiei SpaceX în ultimele două decenii este uimitoare. Musk își stabilise inițial obiectivul de a lansa prima rachetă, Falcon 1, până în septembrie 2003. Aceasta a ajuns să fie lansată în martie 2006 de pe atolul Kwajalein (din Insulele Marshall), fără succes. La fel, au eșuat și a doua, și a treia lansare. În cele din urmă, în septembrie 2008, a patra lansare a rachetei Falcon 1 a reușit. Câteva luni mai târziu, NASA a parafat cu SpaceX un contract de 1,6 miliarde de dolari pentru a efectua 12 călătorii dus-întors către Stația Spațială. Dar nota bene! SpaceX era la câteva zile de faliment când NASA a sunat să-i dea contractul, după cum povestește chiar Musk.

După salvarea venită de la NASA, SpaceX a cunoscut succes după succes. În 2021 a lansat 21 de rachete reutilizabile care s-au întors pe Pământ și au aterizat cu succes pe platforma de lansare.

După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022 și a distrus comunicațiile prin internet, Musk a pus la dispoziția armatei ucrainene serviciul de internet prin satelit Starlink, un ajutor enorm la acel moment. Ulterior, Musk a întrerupt accesul din apropierea Mării Negre, după ce, susține el, a aflat că Ucraina plănuia să lanseze un atac maritim asupra flotei Rusiei din Marea Neagră. Musk s-a temut că atacul ar putea semăna cu Pearl Harbor și ar fi putut declanșa al treilea război mondial.

„KINGMAKER“

Cum vede Musk puterea globală? Tot Isaacson ne livrează o sinteză a protagonistului biografiei sale – „Iubește drama. Iubește să fie eroul epic. Cred că este puțin periculos, pentru că îi place prea mult“.

Cu rachetele sale, rețeaua de sateliți, poziția sa de lider în industria mașinilor electrice și controlul asupra uneia dintre cele mai influente rețele sociale din lume, Musk pare decis să-și croiască drumul în istorie și să cucerească viitorul. De aici, și entuziasmul cu care s-a implicat în ultimii cinci ani în cele mai mari evenimente geopolitice ale zilei. Are resurse, se află în cercul de putere de la Casa Albă și aparent are și o nevoie cronică de atenție și validare.

În ianuarie 2025, The Guardian publica un articol intitulat „Elon Musk și noua ordine mondială: deturnarea conversației globale“, care analizează influența profundă a lui Musk asupra discursului global și chiar asupra politicii internaționale. Articolul remarcă ascensiunea și tranziția lui Musk de la antreprenor în domeniul tehnologiei la protagonist al modelării narațiunilor internaționale, în special prin și după achiziția platformei Twitter (actuala X) și prin angajamentele sale politice puternice.

În timp ce opiniile politice ale lui Musk au evoluat de la liberale la libertariene și apoi ușor conservatoare, unul dintre motivele pentru care a cumpărat Twitter, a susținut el, a fost prețuirea libertății de exprimare – s-a autoproclamat un „absolutist al libertății de exprimare“.

Și, da, achiziția Twitter de către Musk a marcat o schimbare semnificativă în rolul platformei în discursul public, proprietarul pledând pentru o moderare minimă a conținutului. Abordarea a dus deja la proliferarea dezinformării și a discursului instigator la ură. Practic, Twitter a devenit un teren fertil pentru viziuni extremiste, iar deciziile lui Musk au afectat puternic echilibrul dintre libertatea de exprimare și moderarea responsabilă, comentează mulți critici.

Dar apogeul implicării politice a lui Musk – până la acest moment – a fost atins în campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024, la care miliardarul a contribuit cu aproape 270 de milioane de dolari. Nu a fost o simplă donație, ci o susținere care i-a conferit lui Musk o influență semnificativă în noua Administrație Trump, culminând cu numirea sa în fruntea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE). Din această funcție, Musk a inițiat deja audituri și reforme agresive pentru a desființa programe federale pe care le considera ineficiente, vizând în special inițiativele pri¬vind diversitatea și incluziunea. Dintre toate, USAID, agenția americană însărcinată cu furnizarea de asistență umanitară în străinătate, a fost ținta celei mai brutale suprimări.

Cum era de așteptat, alianța Trump-Musk a generat reacții virulente și dezbateri aprinse despre implicațiile etice ale influenței unui cetățean privat asupra politicilor publice. Susținătorii celor doi consideră parteneriatul o necesară ajustare a vechilor ineficiențe guvernamentale. Iar criticii se tem de erodarea normelor democratice și de puterea necontrolată pe care cineva neales de popor a dobândit-o. Spre exemplu, foștii secretari ai Trezoreriei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesul obținut de DOGE la date financiare sensibile, invocând riscuri pentru confidențialitate și securitate națională.

Totodată, acțiunile lui Musk au declanșat o serie de procese, experții punând sub semnul întrebării legalitatea reformelor sale radicale. În ciuda acestor prime acte de rezistență, Musk continuă să-și exercite influența și să-și folosească experiența și resursele financiare pentru a remodela operațiunile guvernamentale.

Și americanii de rând sunt împărțiți în privința rolului recent al lui Elon Musk în Administrația Trump. În sondajul CBS News/YouGov, realizat în perioada 5-7 februarie, doar 23% dintre respondenți consideră că Musk ar trebui să aibă „multă“ influență asupra activității guvernamentale, în timp ce 28% cred că ar trebui să aibă „o anumită“ putere.

În total, 49% consideră că Musk nu ar trebui să aibă niciun control semnificativ asupra guvernului. Evident, răspunsurile variază în funcție de apartenența politică, simpatizanții republicanilor susținând mai puternic acțiunile lui Musk comparativ cu cei ai democraților. Totuși, chiar și în rândul primilor, doar 30% cred că Musk ar trebui să aibă „multă“ influență.

DARK ENLIGHTENMENT

Influența complexă a lui Elon Musk asupra politicii, tehnologiei și societății este și în centrul analizei celor de la Foreign Policy intitulate „Ce îl motivează pe Elon Musk? Averea sa, puterea sa politică și sprijinul pentru partidele de extremă dreapta ridică semnale de alarmă“, publicată la începutul acestui an.

Ideologia politică a lui Musk pare să se alinieze cu tehno-libertarianismul, susținând o intervenție minimă a guvernului și promovând ideea că societatea ar trebui să fie administrată ca o corporație, sub conducerea unui CEO. O perspectivă ce rezonează cu așa-numita mișcare „neoreacționară“ sau Dark Enlightenment (NRx), care critică sistemele democratice și propune modele alternative de guvernare.

Mult timp ateu declarat, Musk vorbea anul trecut despre el ca fiind un „creștin cultural“. Crede în învățăturile lui Iisus, chiar dacă nu îmbrățișează toate principiile religiei, spune el. „Cred că învățăturile lui Iisus sunt bune și înțelepte“, afirma într-un podcast cu psihologul Jordan Peterson.

Ca o coincidență, Musk a început să manifeste în ultimii ani un tot mai mare sprijin cauzelor politice conservatoare. Pe aceeași linie, în 2020, se număra printre criticii vocali ai lockdownurilor din timpul pandemiei de COVID-19. Mai mult, a folosit rețelele sociale pentru a distribui meme și chiar informații false pe X pe subiecte precum imigrația ilegală, presupusa fraudă electorală în SUA sau politicile privind persoanele transgender. La fel de vocal s-a arătat și în legătură cu un posibil colaps al populației globale, cauzat de ratele scăzute ale natalității, numindu-l „un risc mai mare pentru civilizație decât încălzirea globală“.

Pentru foarte mulți, momentele în care cochetează în mod lejer cu retorica antisemită, transfobă, homofobă, xenofobă și cu alte clișee instigatoare la ură sunt șocante.

Într-o perioadă foarte scurtă, Musk a schimbat radical relația și retorica cu și față de Germania, devenind de nerecunoscut. „Germania se clatină pe marginea colapsului economic și cultural“, „Germania devine confortabilă cu mediocritatea“, „fostul motor al Europei se îneacă în birocrație și reglementări represive“.

Sprijinul lui Musk pentru Alternativa pentru Germania (AfD) poate părea paradoxal – el, un simbol al globalizării, în timp ce AfD este un partid naționalist antiamerican și care pledează pentru granițe închise. Musk împărtășește de fapt multe asemănări ideologice cu extrema dreaptă germană. Ca și AfD, el a criticat restricțiile din perioada COVID-19, s-a opus imigrației ilegale și și-a exprimat scepticismul față de drepturile transsexualilor.

De asemenea, Musk se opune cu fermitate la ceea ce el numește „cenzura de stat“ și pledează pentru „libertatea absolută de exprimare“. Există și o motivație economică, ca mai totdeauna – a lăudat planurile AfD de a desființa reglementările excesive ale statului, de a reduce impozitele și de a reduce nivelul de reglementare a pieței, politici ce ar aduce beneficii directe fabricii sale Tesla din Brandenburg, care așteaptă să fie extinsă.

O NOUĂ ORDINE?!

Imixtiunea în politica occidentală nu mai vine, iată, doar din Rusia, o ingerință ce provoacă nervozitate în multe capitale europene, cu atât mai mult într-o perioadă premergătoare alegerilor generale din Germania, cea mai puternică economie și cea mai populată țară a Uniunii Europene.

În condițiile în care marile puteri precum SUA, Rusia și China sunt azi conduse de lideri cu ambiții expansioniste, sistemul internațional actual riscă o prăbușire. Lumea ar putea trece dintr-o eră în care țările mai mici puteau cere protecția dreptului internațional într-una în care, după cum spunea Tucidide, „cei puternici fac ce pot, iar cei slabi suferă ce trebuie să sufere“, remarcă britanicii de la The Economist.

Într-o nouă ordine am trăi într-o pace instabilă între marile puteri, bazată din nou pe sfere de influență – cu SUA concentrându-se pe emisfera vestică, Rusia pe estul Europei și China pe estul Asiei. Și istoria a consemnat că o înțelegere similară între marile puteri în secolul al XIX-lea s-a năruit și a condus la războaiele mondiale ale secolului al XX-lea.

Mai mult, ascensiunea ideologiilor imperialiste are inevitabil implicații asupra politicilor interne. Politicile externe expansioniste ale lui Vladimir Putin și ale lui Xi Jinping merg mână în mână cu un cult al personalității acasă și cu represiune politică. La fel, ambițiile externe ale lui Trump sunt combinate cu ambiția declarată de a-și zdrobi „dușmanul din interior“. Iar Elon Musk, care se ocupă în mare parte de acest proces de zdrobire, a mărturisit că se gândește în fiecare zi la soarta Imperiului Roman și a sugerat că America ar putea avea nevoie de un „Sulla modern“, sângerosul dictator care și-a ucis sute de opozanți, în încercarea de a reforma republica romană. Să nu spunem, așadar, că Musk nu ne-a avertizat.