Poveste americană: Cu experiență în terapia durerii, dobândită peste ocean, medicul Ovidiu Palea a deschis în România o clinică și un spital

După ce s-a specializat în Statele Unite în terapia durerii, medicul Ovidiu Palea a deschis în România o clinică privată și apoi un spital. Acum pune umărul la vindecarea sistemului medical românesc.

Când l-am întâlnit pe doctorul Ovidiu Palea (50 de ani), medic primar specializat în anestezie și terapie intensivă (ATI), tocmai ieșise de puțin timp dintr-o operație. Foarte deschis și deosebit de calm, a înce­put o scurtă dis­cuție despre situația pandemică la nivel global, dând de înțeles că sistemul medical trebuie să rămână în gardă în ceea ce privește evoluția noului coronavirus. Convorbirea a trecut la situa­ția din sistemul sanitar din România și la modul în care a fost influențat anul trecut actul medical de pandemie.

O primă constatare: în pe­rioada de lockdown a existat un blocaj și în sistemul pri­vat de sănătate, însă lucrurile au început să re­vină la normal odată cu pri­mele măsuri de re­laxare din luna iunie. În cazul concret al businessului său, acesta a avut anul trecut o evo­luție neașteptată.

Ce impact a avut pandemia pentru Ovidiu Palea

„Pri­mele luni ale anu­lui 2020 au în­ceput bine pentru noi“, spune Ovidiu Palea, de data asta din postura de fondator al Centrului Medical Provita, o companie de talie medie din piața serviciilor medicale private și una dintre puținele din țară specializate în terapia durerii și chirurgie minim invazivă a coloanei vertebrale. În momentul de față, Provita în­seamnă patru clinici în București, dintre care două sunt specializate în imagistică, un spital, un laborator de ana­lize și un centru de recuperare medicală.

Din martie 2020, însă, odată cu intrarea în lockdown, au început și problemele. Recunoaște că a avut și emoții prin luna mai a anului trecut, când a închis una dintre clinici pentru trei zile din cauza unui focar de coronavirus. Însă întregul grup Provita a mers mai departe și s-a adaptat noilor restricții sanitare.

„Normele de siguranță erau maxime. Și când ești la tine acasă chiar implementezi măsurile cu altă stric­tețe“, spune Ovidiu Palea, declarându-se mulțumit că în spitalul pe care îl deține în București nu a avut focare de coronavirus care să-i perturbe grav activitatea.

În martie anul trecut, Ovidiu Palea a început amenajarea unui centru de recuperare, însă pandemia i-a dat inițial pla­nurile peste cap. A suspendat pentru câteva luni pro­iectul, apoi a decis să îl continue, iar centrul este acum funcțional. Și spitalul a reînceput să funcționeze la capacitate maximă din a doua ju­mătate a lui 2020. „A fost greu peste tot în lume să-ți rezolvi problemele medicale, nu doar în România. Atunci privatul a devenit soluția rezolvării acestor probleme cu tot stresul financiar al pacientului“, continuă doctorul, explicând că pandemia a schimbat circuitul pacienților către spitale, în con­di­țiile în care sistemul public de sănătate a fost îngenuncheat de COVID-19. În acest context, numărul pa­cien­ților care au ajuns să apeleze la operatorii privați din sănătate a crescut, businessul Provita înregistrând anul trecut un avans de circa 40%.

Potrivit datelor firmei, cifra de afaceri a avansat în 2020 la 51 de milioane de lei (10,5 milioane de euro), de la 34 de milioane de lei (7,15 milioane de euro) în 2019. Creșterea a survenit pe o piață a serviciilor me­dicale private care a generat în 2020 aproximativ 15 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro), potrivit unui stu­diu KeysFin.

Despre anul în curs, Ovidiu Palea spune că trendul de creștere de 40% s-a menținut și în primele două trimestre, anticipând că va încheia 2021 cu venituri de peste 70 de milioane de lei (peste 14 milioane de euro).

Antreprenorul precizează că și numărul de pacienți pe care îi înregistrează zilnic întregul grup Provita a ajuns la aproape 500 în momentul de față, de la circa 100 în urmă cu doi ani. Mai mult, și în spitalul din strada Agricultori se lucrează la capacitate maximă, fiind bifate circa 200 de operații pe lună. Iar mai mult de ju­mă­tate din pacienții operați sunt din afara Bucu­reștiului.

Un nou spital

Chiar dacă pandemia nu s-a încheiat, Ovidiu Palea a decis să amenajeze un spital multi­disciplinar care va include singurul centru de oncologie din Europa Centrală și de Est în care terapia inter­ven­țională a durerii este integrată în planul de tra­tament al pacientului. Practic, este vorba despre mai multe intervenții asupra pacientului, care să ducă la evitarea operației. Investiția inițială este estimată la circa 12 milioane de euro și constă în amenajarea unui spațiu de circa 11.000 de metri pătrați ai unei con­strucții din parcul de clădiri de birouri Iride, din Pi­pera. Unitatea medicală va avea o capacitate de 110 pa­turi și șapte săli de operație. Doctorul Palea spune că acest spital va avea nevoie de nu mai puțin de 300 de angajați când va ajunge să funcționeze la capacitate maximă. El estimează că jumătate din capacitatea spitalului va fi atinsă în primii doi ani de funcționare.

Pentru comparație, actualul spital Provita are 39 de paturi și trei săli de operație. „Prin această investiție, vom oferi un spital multidisciplinar complex, care aco­peră o gamă largă de specialități medicale și chi­rur­gicale, prin servicii medicale integrate, de tip one-stop clinic“, precizează medicul.

Investiția Provita într-un spital situat într-o zonă de birouri nu este singulară. Grupul Medicover a anunțat la începutul acestei luni o investiție de 20 de milioane de euro într-un nou spital, care urmează să fie amenajat tot într-o clădire de birouri și tot în zona Pipera, în apropiere de autostrada București-Ploiești. Viitorul spital Medicover va dispune de un bloc operator cu opt săli de operație, ambulatoriu integrat, un departament de imagistică high-tech și peste 150 de paturi. Noua unitate medicală care va fi amenajată de Me­dicover va fi amplasată într-o clădire care inițial a fost spa­țiu pentru birouri și aparține companiei de dezvol­tare imobiliară Multigalaxy. Între aceasta și Medicover există un acord de închiriere pe o perioadă de 25 de ani cu posibilitatea de prelungire.

Privit în ansamblul său, crede doctorul Palea, secto­rul privat de sănătate va continua să se consolideze. Indicii în acest sens există. Începând cu 1 iulie, de exemplu, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate va deconta internările pentru 10% din paturile din spita­lele private. Nu este chiar o situație ideală, consideră Ovidiu Palea, care speră însă ca lucrurile să evolueze. „Mă aștept ca lucrurile să se așeze, în ideea că statul va deconta actul me­dical la costul lui real.“

În opinia sa, pandemia a „secătuit“ sistemul sanitar public, ceea ce înseamnă că lipsurile existente înainte de criza sanitară sunt acum mai mari, atât din punctul de vedere al banilor, cât și al materialelor și al perso­na­lului.

Marele exod al medicilor

Ovidiu Palea face parte din primele generații de medici care au terminat facultatea în anii ’90 și au plecat să lucreze în afara țării. Absolvent al Uni­versității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, promoția 1995, recunoaște că nu a avut „chimie“ cu sis­temul românesc de sănătate. A lucrat în țară până în 1998, ca medic de familie la Moreni, iar apoi ca me­dic generalist la o întreprindere din București, Trico­re­lon. În tot acest timp a învățat și a dat examene pen­tru a-și echivala diploma de medic pentru a putea profesa în Statele Unite. Și spune că nu a fost singurul.

„A fost un exod masiv. Călătoream cu trenul la Budapesta și acesta era plin de medici care mergeau să dea examene pentru America“, spune Ovidiu Palea, explicând că probele pentru obținerea dreptului de a profesa ca medic în Statele Unite erau organizate în acea perioadă în Ungaria, nu și în România. Chiar și așa, aproape toți candidații erau medici români. Un raport de anul trecut al Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că, în ultimele două decenii, peste o treime din medicii români care au studiat în țară au emigrat, desfășurându-și acum activitatea profesională peste hotare. Din generația sa, își amintește Ovidiu Palea, doar circa 40% din tine­rii absolvenți de Medicină au mai rămas să profeseze în România.

A ajuns în America în 1998, iar un an mai târziu a în­ceput să profeseze ca medic rezident la Saint Agnes Hospital din Baltimore. Ulterior s-a mutat la Spitalul Universitar din Washington, specializându-se în anii care au urmat în anestezie și terapie intensivă. În acea perioadă și-a cumpărat o casă, pe care a început să o renoveze împreună cu soția sa. „Veneam din gardă și puneam rigips, parchet“, spune antreprenorul. A vândut-o în perioada de boom și a cumpărat alta, reno­vând-o și pe aceasta. Pe atunci, venea des în România și se gândea că odată cu aderarea la Uniunea Euro­peană va avea oportunitatea să intre în antreprenoriat și să-și îndeplinească astfel visul mai vechi de a deschide aici o clinică privată.

Business și specializare

A vândut și cea de-a doua casă, mai avea și ceva economii și astfel avea destul capital pentru a începe un business. A făcut pa­sul în 2007, când a intrat într-un parteneriat într-o clinică de imagistică, Phoenix, alături de un medic radiolog. În primul an de activitate a făcut „naveta“ între România și Statele Unite, specializându-se între timp și în terapia durerii.

A renunțat la Phoenix în 2011, când a apărut pe piață Centrul de Diagnostic și Tratament Provita. „Am început cu infiltrații sub ghidaj tomografic. Primii pacienți au fost prieteni și rude“, își amintește docto­rul Palea.

După doar un an a preluat o policlinică multidis­ci­plinară, Medical City Blue, despre care spune că a avut nevoie de cel puțin doi ani să o pună pe picioare. Ideea era ca aici să înceapă proceduri de terapie a du­rerii și să facă recuperare cu pacienții săi, având un mic spațiu dedicat acestui gen de activități.

În paralel cu propriul business, după întoarcerea în România, a avut o tentativă să lucreze și în sistemul sanitar de stat, însă nu s-a adaptat. „Am încercat ca anes­tezist, dar nu am fost destul de bun, și atunci m-am retras în privat“, spune acesta, râzând.

Marele său vis era însă un spital. În 2015 a obținut fonduri europene pentru construirea unuia, iar lu­cră­rile efective au început un an mai târziu. „În opt luni a fost gata, la cheie. De la prima lopată până la dota­rea cu echipamente de imagistică“, povestește medi­cul.

Construcția spitalului, desfășurat pe o suprafață de 2.300 de metri pătrați, a costat nouă milioane de euro, din care 60% au fost fonduri nerambursabile, restul de 40% fiind acoperit din fonduri proprii și împrumuturi la bănci. După construcția spitalului, Provita a preluat și laboratorul de analize medicale „Cuza Vodă“ din Bucureşti, un proiect al familiei Vonica, fondatoarea grupului farmaceutic Polisano.

Lucrul în echipă

Într-un ritm alert ar urma să se desfășoare și proiectul noului spital de 12 milioane de euro din zona Pipera, pe care medicul antreprenor ar vrea să-l vadă funcțional anul viitor. Până atunci, Ovi­diu Palea spune că se va concentra pe formarea echi­pelor, folosindu-se de ceea ce a învățat în sistemul ame­rican de sănătate. „Experiența medicală întâlnită în Statele Unite e incomparabilă cu ce am avut în Ro­mâ­nia îna­inte să plec. În primul rând, ei lucrează foarte mult pe protocoale, se lucrează în echi­pă“, de­ta­liază doctorul.

Pentru că în America a în­vățat foarte multe de la colegi, care aveau mereu disponibilitatea de a da sfaturi, și în clinicile sale din România, și în spi­tal a cău­tat să dezvolte echipe ai căror membri să colaboreze între ei. Spune că și în România sunt foarte multe cadre me­dicale bune, cu experiență, dar în multe cazuri, în special în sistemul public de sănătate, acești oameni nu lucrează îm­preună. „Există oameni buni peste tot, dar nu există o masă critică de oameni buni. Sunt foarte mulți me­dici buni, dar nu sunt toți într-un loc.“

El mai spune că mulți medici tineri părăsesc România pentru a lucra în străinătate, iar cei care decid să revină au altă structură și se orientează spre mediul privat. „Sistemul de stat nu e un sistem eficient care să îți lase independența să iei decizii. Preferă privatul pentru că se dezvoltă singuri și aplică ace­leași principii pe care le-au avut afară“, detaliază Ovidiu Pa­lea, recunoscând că astfel de medici vrea să aducă și el în echipele sale.

Deocamdată, plănuiește să-și concentreze businessul pe zona Bucureștiului și nu intenționează să bifeze „stegulețe pe hartă“. Totuși, se uită cu interes spre Suceava, unde a descoperit o echipă bună de medici, alături de care vrea să dezvolte servicii de terapie a durerii. Dar până atunci se va concentra asupra creș­terii businessului și va continua să pună umărul, așa cum poate, la reanimarea sistemului medical din Ro­mânia.

În câteva cifre

Pe fondul blocajului sistemului public de sănătate din cauza pandemiei, mediul privat a înregistrat creșteri neașteptate anul trecut, cifra de afaceri a întregii piețe fiind estimată la peste trei miliarde de euro.

• Companii. Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut. Anul trecut se înregistrau 22.500 de companii medicale private, față de 21.300 în 2019.
• Piață. Potrivit analiștilor KeysFin, piața ser­viciilor private de sănătate a înre­gistrat anul trecut o creștere de 330% față de nivelul din 2010.
• Asigurări. Situația creată de pandemie a făcut ca anul trecut ope­ratorii privați de sănătate să înregistreze creșteri între 10% și 30% ale asigurărilor private de sănătate.

Acest articol a apărut în numărul 120 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly