Ne prostește digitalizarea? Școlile suedeze revin la hârtie

Suedia, o țară aflată adesea în fruntea inovației educaționale, trage un semnal de alarmă: utilizarea excesivă a ecranelor în școli poate face mai mult rău decât bine. Guvernul suedez face acum eforturi pentru a reintroduce manualele tradiționale în unitățile de învățământ, ca o modalitate de a contracara declinul academic legat de digitalizare.

În ultimii 15 ani, Suedia a optat pentru o abordare digitală a educației. De la școlile primare la licee, tabletele și laptopurile au devenit elemente de bază în sălile de clasă, elevii fiind încurajați să le folosească de la a înlocui scrisul de mână la a citi și a face orice altceva ce ține de instruirea lor pe ele. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea de a-i pregăti pentru o lume cu totul nouă, bazată pe tehnologie.

Guvernul suedez s-a gândit atunci că utilizarea computerelor și a tabletelor va face procesul de învățare mai distractiv și mai ușor accesibil. Treptat, manualele pe hârtie au dispărut, pentru că versiunile digitale păreau mai ieftine și mai adaptabile pentru viitor.
Deși această metodă a oferit interactivitate și acces imediat la resurse, mulți părinți s-au întrebat, pe bună dreptate, în ce măsură copiii lor învață cu adevărat sau doar sunt distrași de jocuri și videoclipuri. Și se pare că au avut și ei dreptatea lor.

Cercetările recente arată în mod constant că elevii rețin mai multe informații și se implică mai intens când interacționează cu materiale tipărite. Experiența tactilă a datului paginilor, combinată cu absența distracțiilor digitale, spun specialiștii, pare să favorizeze o înțelegere mai profundă, scrie The Hechinger Report.

Studiile de specialitate au mai arătat că, spre deosebire de cititul pe hârtie, cel pe ecrane suprasolicită ochii și poate duce la oboseală generală, ceea ce face ca elevii să rețină mai greu informațiile. Mai mult decât atât, tinerii care se bazează preponderent pe instrumentele digitale pentru a învăța au adesea dificultăți serioase să dezvolte abilități ce țin de gândirea critică.

Dincolo de teoretizările și generalizările din studiile de specialitate, Suedia a consemnat o scădere vizibilă a performanței elevilor, în ciuda reputației sale de excelență educațională. E adevărat, în comparație cu ceilalți elevi europeni, cei suedezi continuă să ocupe locuri fruntașe în ceea ce privește înțelegerea unei lecturi, însă rezultatele lor academice generale au înregistrat un declin. Acest lucru a determinat guvernul suedez să-și reevalueze politicile educaționale centrate pe tehnologie. „Încrederea în instrumentele digitale a dus la o lipsă de gândire critică și la o încredere excesivă în sursele online“, spune Lotta Edholm, ministrul suedez al Educației.

Digitalizarea, o lecție care (mai) trebuie înțeleasă

Și nu e vorba doar de Suedia. În Europa, și nu numai, cadrele didactice și factorii de decizie încă încearcă să înțeleagă cum să integreze tehnologia fără a compromite rezultatele învățării. Într-un raport publicat în august, UNESCO a emis un „apel urgent pentru utilizarea adecvată a tehnologiei în educație“. Organizația îndeamnă statele membre să accelereze conexiunile la internet în școli, dar avertizează în același timp că tehnologia în educație ar trebui implementată într-un mod care să nu înlocuiască niciodată instruirea directă, față în față, condusă de profesori, și care să sprijine obiectivul comun de a asigura o educație de calitate pentru toți.

Polonia, de exemplu, a adoptat o inițiativă de a oferi un laptop finanțat de guvern fiecărui elev care începe în clasa a patra, în speranța de a face țara mai competitivă din punct de vedere tehnologic. În SUA, pandemia de COVID-19 a forțat școlile publice să le ofere elevilor din clasele primare și secundare milioane de laptopuri cumpărate din fonduri federale. Totuși, școlile americane tind să folosească atât manuale tipărite, cât și digitale.

Guvernul suedez a alocat deja peste 100 de milioane de euro pentru a-și finanța demersul. Scopul este clar: fiecare copil va avea un manual fizic pentru fiecare materie. În unele grădinițe suedeze, educatorii au început să renunțe la predarea alfabetului pe tablete, optând în schimb pentru metode tradiționale, cu hârtie și creioane.

Deși decizia de a reintroduce manualele tipărite se bucură de un sprijin larg, ea ridică și întrebări cu privire la rolul tehnologiei în educația modernă. La urma urmei, instrumentele digitale oferă beneficii incontestabile, de la stimularea creativității până la eficientizarea comunicării dintre profesori și părinți.

Platforme precum Pronote, folosită în momentul de față de peste 90% dintre școlile din Franța, pun la dispoziția elevilor toate resursele necesare pentru asimilarea și aprofundarea programei școlare, ajutându-i, totodată, pe părinți să stabilească o legătură activă cu profesorii și să vadă în fiecare minut cum progresează copilul lor.

Provocarea constă în găsirea unui echilibru. Pe măsură ce Suedia își reevaluează abordarea, comunitatea educațională globală ar putea avea o măsură justă a acestui echilibru. Deocamdată, e limpede că experiența suedeză poate servi drept memento a faptului că, deși tehnologia poate îmbunătăți învățarea, nu înlocuiește beneficiile fundamentale ale metodelor tradiționale.

FOTO: Pixabay.com