FMI: Datoria publică globală este probabil mai mare decât pare. Ce valori poate atinge dacă nu sunt luate în calcul ajustări fiscale
Datoria publică globală este foarte mare,avestizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Este de așteptat să depășească o sută de mii de miliarde de dolari, sau aproximativ 93% din produsul intern brut global până la sfârșitul acestui an și se va apropia de 100% din PIB până în 2030. Acesta este cu 10 puncte procentuale din PIB peste 2019, adică înainte de pandemie, până ca statele să își crească cheltuielile guvernamentale, scrie fondul pe pagina sa de internet, imf.org.
Deși imaginea nu este omogenă se așteaptă ca datoria publică să se stabilizeze sau să scadă pentru două treimi din țări , constată FMI. Monitorul fiscal din octombrie 2024 arată că nivelurile viitoare ale datoriilor ar putea fi chiar mai mari decât cele prognozate, iar pentru a se stabiliza sunt necesare ajustări fiscale mult mai mari decât cele prognozate în prezent. Raportul susține că țările ar trebui să se confrunte acum cu riscurile datoriilor, cu politici fiscale atent concepute care protejează creșterea economică și gospodăriile vulnerabile, profitând în același timp de ciclul de relaxare a politicii monetare.
Mai rău decât se aștepta
Potrivit FMI, perspectivele fiscale ale multor țări ar putea fi mai proaste decât se aștepta din trei motive: presiuni mari asupra cheltuielilor, tendința de optimism a previziunilor privind datoria și datoria considerabilă neidentificată.
Cercetările anterioare ale FMI au arătat că discursul fiscal din spectrul politic s-a înclinat din ce în ce mai mult către cheltuieli mai mari. Și țările vor trebui să cheltuiască din ce în ce mai mult pentru a face față îmbătrânirii și asistenței medicale; cu tranziția verde și adaptarea la climă; și cu apărarea și securitatea energetică, din cauza tensiunilor geopolitice tot mai mari.
Pe de altă parte, experiența trecută sugerează că proiecțiile datoriei tind să subestimeze rezultatele reale cu o marjă considerabilă. Raportul datoriei/PIB realizat în cinci ani înainte poate fi cu 10 puncte procentuale din PIB mai mare decât cea estimată în medie.
Monitorul fiscal prezintă un nou cadru de „datorie la risc” care leagă condițiile macrofinanciare și politice actuale de întregul spectru al posibilelor rezultate viitoare ale datoriilor. Această abordare depășește concentrarea obișnuită pe estimările punctuale ale previziunilor datoriilor și îi ajută pe factorii de decizie să cuantifice riscurile pentru perspectiva datoriei și să-și identifice sursele.
„Acest cadru arată că, într-un scenariu extrem de advers, datoria publică globală ar putea ajunge la 115% din PIB în trei ani – cu aproape 20 de puncte procentuale mai mult decât se prognozează în prezent. Acest lucru s-ar putea datora mai multor motive: o creștere mai slabă, condiții de finanțare mai stricte, derapaje fiscale și o mai mare incertitudine economică și politică. Foarte important, țările sunt din ce în ce mai vulnerabile la factorii globali care le afectează costurile îndatorării, inclusiv efectele indirecte din incertitudinea mai mare a politicilor în țări cu importanță sistematică, cum ar fi Statele Unite”, subliniază FMI.
Datoria considerabilă neidentificată este un alt motiv pentru care datoria publică ajunge să fie semnificativ mai mare decât cea prevăzută. O analiză a mai mult de 30 de țări arată că 40% din datoriile neidentificate provin din datorii contingente și riscurile fiscale cu care se confruntă guvernele, dintre care majoritatea sunt legate de pierderi în întreprinderile de stat, avertizează fondul. Din punct de vedere istoric, datoria neidentificată a fost mare, variind de la 1 la 1,5% din PIB în medie, și crește brusc în perioadele de stres financiar.
Consolidare fiscală mai mare
Ajustarea fiscală joacă un rol crucial în limitarea riscurilor datoriei. Odată cu moderarea inflației și scăderea ratelor de politică a băncilor centrale, economiile sunt mai bine poziționate acum pentru a absorbi efectele economice ale înăspririi fiscale. Întârzierea ar fi atât costisitoare, cât și riscantă, deoarece corecția necesară crește pe măsură ce trece timpul; iar experiența arată că datoria mare și lipsa unor planuri fiscale credibile pot declanșa reacții adverse ale pieței, limitând spațiul de manevră în fața turbulențelor.
„Analiza noastră, ținând cont de riscurile specifice țării în jurul perspectivei datoriei, sugerează că ajustările fiscale actuale – în medie, de 1% din PIB pe șase ani până în 2029 – chiar dacă sunt implementate în totalitate, nu sunt suficiente pentru a reduce sau stabiliza în mod semnificativ datoria cu o probabilitate mare. O înăsprire cumulativă de aproximativ 3,8% din PIB în aceeași perioadă ar fi necesară pentru ca o economie medie să asigure o probabilitate mare de stabilizare a datoriei. În țările în care datoria nu se preconizează să se stabilizeze, cum ar fi China și Statele Unite, efortul necesar este substanțial mai mare. Dar aceste două mari economii au un set mult mai bogat de opțiuni de politică decât alte țări”, arată raportul FMI.
Focus pe oameni
Astfel de ajustări fiscale mari, dacă nu sunt bine calibrate, vor atrage pierderi mari de producție pe măsură ce cererea agregată scade și pot dăuna grupurilor vulnerabile și pot duce la o inegalitate mai mare, mai avertizează analiștii FMI. Prin urmare, este necesară o proiectare atentă pentru a atenua costurile ajustării și pentru a obține sprijinul public pentru ajustarea fiscală necesară.
Alegerea măsurilor fiscale contează deoarece impacturile nu sunt asemănătoare și implică compromisuri. De exemplu, reducerile de investiții publice au cele mai mari pierderi de producție și afectează perspectivele de creștere pe termen lung, în timp ce reducerea transferurilor sociale dăunează gospodăriilor vulnerabile și crește inegalitatea, explică fondul.
Este necesară o combinație judicioasă de măsuri fiscale axate pe oameni și pe creștere și va varia de la o țară la alta. Economiile avansate ar trebui să avanseze reformele privind drepturile, să re-prioritizeze cheltuielile și să crească veniturile acolo unde impozitarea este scăzută. Economiile de piețe emergente și în curs de dezvoltare au un potențial mai mare de a mobiliza veniturile din impozite – prin lărgirea bazelor fiscale și îmbunătățirea capacității de administrare a veniturilor – consolidând în același timp rețelele de protecție socială și salvgardarea investițiilor publice pentru a sprijini creșterea pe termen lung.
Viteza contează și ea. „Analiza noastră sugerează că un ritm măsurat și susținut de ajustare ar atenua riscurile fiscale, limitând în același timp impactul negativ asupra producției și inegalității cu aproximativ 40% mai puțin decât o înăsprire mai bruscă. Acestea fiind spuse, unele țări cu risc ridicat de criză a datoriilor vor avea nevoie de ajustări anticipate”, detaliază analiștii FMI.
Ajustările trebuie să fie însoțite de o guvernanță fiscală mai puternică, inclusiv de cadre credibile pe termen mediu, consilii fiscale independente și o gestionare solidă a riscurilor. Îmbunătățirea evaluării riscurilor fiscale, monitorizarea îndeaproape a datoriilor contingente în întreprinderile de stat și publicarea de statistici granulare și la timp pot reduce datoria neidentificată.
Datoria publică mare este o preocupare. Chiar și pentru unele țări în care nivelurile datoriei publice par gestionabile, Monitorul Fiscal susține că riscurile sunt ridicate, iar rezultatele reale ale datoriei în anii următori pot fi mai slabe decât cele prognozate. Planurile actuale de ajustare nu sunt suficiente pentru a stabiliza sau reduce cu încredere datoria. Raportul arată, de asemenea, că ajustările fiscale bine concepute pot ajuta la reducerea riscurilor datoriei, la îmbunătățirea perspectivelor privind datoria publică și la atenuarea impactului negativ asupra societății.
Sursa Foto: Getty Images
