Cum vor să construiască 25 de antreprenori una dintre cele mai eficiente afaceri din agricultura românească

Pe termen lung și pe o suprafață po­tri­vită, agricultura poate fi o afacere pro­fitabilă. O spun cei 25 de investitori români aflați în spatele Holde Agri Invest.

Pe 29 noiembrie 2019, Adunarea Gene­rală a Acționarilor (AGA) Holde Agri Invest SA, companie care operează tere­nuri agricole, a aprobat majorarea capitalului în suma maximă de șase mili­oane de euro, precum și listarea ulteri­oară pe piața AeRO a Bursei de Valori București.

Compania românească inten­ționează să strângă capitalul necesar pentru extindere și achiziții printr-un pla­sament privat, care va fi urmat de lis­tarea acțiunilor Holde pe piața AeRO, lucru ce se va petrece în prima jumătate a lui 2020.

Arhitectul din spatele proiectului

Deținută acum de 25 de acționari, compania operează o fermă de culturi vegetale în județul Teleorman, în apropierea orașului Roșiorii de Vede, și lu­crează 3.500 de hectare de teren. Și asta, după ce în septembrie 2019 a atras de la investitori aproximativ cinci mili­oane de euro, finanțare direcționată către extinderea de la 2.800 de hectare, achiziția unui siloz de 10.000 de tone și cum­pă­rarea de utilaje agricole.

În spatele ideii Holde se află un arhitect de 42 de ani, Liviu Zăgan. „Nu am fost niciodată an­gajat“, spune antreprenorul, care a început să lucreze la dife­rite pro­iecte încă din facultate, colaborând cu mai multe case de arhitec­tură. După ce a ter­minat studiile la Ins­­titutul de Arhitec­tură „Ion Mincu“, în 2003 și-a deschis propriul birou de pro­iectare, alături de mai mulți asociați.

fvoicuLiviu Zăgan este cel care a proiectat HoldeFirma se numea pe atunci PZP Arhitectura, iar între timp s-a transformat în Cumulus, pe fondul unor fuziuni, ajungând anul trecut la o cifră de afa­ceri de aproximativ trei milioane de euro, potrivit lui Liviu Zăgan.

Cumulus lucrează la proiecte mari de construcții și are în portofoliu obiective ca Victoria Center, Olympia Tower, Quadra Place sau spațiile industriale Dacia-Renault. Compania lui Liviu Zăgan a fost im­plicată și în renovarea Palatului Universul de pe strada Brezoianu din București, iar în prezent lucrează la refacerea fostului sediu al băncii Marmorosch Blank, care se va transforma într-un hotel de cinci stele.

În paralel cu arhitectura, Liviu Zăgan a descoperit agricultura. Socrul său, fermier din județul Călărași, lucrează circa 1.700 de hectare de pământ în zona Perișoru și este orientat atât spre cultura mare, de cereale, cât și către zona de legume.

„În 2010, socrul ne-a rugat, pe mine și pe soție, să-l ajutăm să găsească magazine din zona de retail unde să distribuie legumele“, povestește Liviu Zăgan despre începuturile implicării sale în agricultură, adăugând că ferma socrului său produce între 3.000 și 6.000 de tone de legume pe an, în funcție de condițiile meteo și de tipul culturilor.

Liviu Zăgan a reușit ca în decurs de trei ani să ajungă la aproape toți retailerii din piață cu legumele de la ferma din județul Călărași. Cel mai bun an cu afacerile din legumicultură a fost 2014, când livrările au ajuns la 6.000 de tone, iar în momentul de față are produse listate în rețelele Kaufland, Lidl, Profi și Metro.

Proiectul Holde – Investiții de 50 de milioane de euro în 10 ani

A fost și perioada în care Zăgan a constatat că „agricultura are o șansă în România“. Șansă pe care a decis să o valorifice în 2016, alături de alți trei parteneri – Robert Maxim, Matei Geor­gescu și Alexandru Covrig –, când a în­ceput să schițeze proiectul Holde. Un proiect pe care mărturisește că l-a demarat și pentru că nu mai avea ce dezvolta la ferma din Călărași și dorea să se implice activ într-o afacere din agricultură.

Iar cum un proiect de anvergură are nevoie de finanțare, cineva trebuia să vină și cu banii. În 2017, inițiatorii pro­iec­tului s-au asociat cu echipa fondului de in­vestiții Certinvest, condusă de Eugen Voicu. „Noi credem că investiția în agri­cultură e un mare business, dar care depinde de cum îl faci“, spune Voicu, preci­zând că, înainte de a intra în acest pro­iect, Certinvest, a încercat astfel de in­­vestiții pe cont propriu, însă modelul pre­zentat de Liviu Zăgan i s-a părut mult mai atractiv.

Eugen Voicu s-a alăturat proiectului Holde, implicându-se pe plan investițional

La doar un an de la începutul acestei colaborări, noua echipă a Holde a cum­părat prima fermă și a atras în proiect fondul de investiții Vertical Seven Group, fondat de antreprenorii Iulian Cîrciumaru și Andrei Crețu. De altfel, Vertical Seven Group este până în momentul de față și cel mai mare acționar din cadrul Holde Agri Invest, cu un pachet de 25% din ac­țiuni, restul partenerilor având un aport la capital între 9% și 0,17%, potrivit datelor companiei.

Filosofia de business a companiei sti­pulează ca niciun acţionar să nu deţină o participaţie majoritară. Structura de ma­na­gement este guvernată de un consiliu de administrație format din Robert Maxim, în calitate de președinte, Alexandru Covrig, Cosmin Mizof, Eugen Voicu și Liviu Zăgan, în calitate de membri, acesta din urmă deținând și calitatea de direc­tor general.

Prioritățile Holde – Cultură mare

Holde Agri Invest se va axa pe cultura mare, cea de cereale. În prezent, ferma lucrează 3.500 de hectare și urmează ca în viitorul apropiat să achi­ziționeze alte două ferme în zona de sud a țării. „Noi ne-am propus să ne concen­trăm pe zona de sud a României din mai multe motive: proximitatea de București, terenuri bune, ești aproape de Constanța și de Dunăre“, explică Liviu Zăgan. Tot­odată, mai spune el, această poziționare geografică le permite nu doar să trimită fără mari cheltuieli marfa la export, dar și să controleze cu eforturi minime activitatea din teren.

Cea mai mare producție de anul trecut a fermei a fost asigurată de segmentul bio. Și cum în România există puțini procesatori capabili să valorifice acest tip de cultură ecologică, cea mai mare parte a producției, adică peste 90%, este direc­ționată către export. Cifra de afaceri a companiei pe primul său an complet de funcționare nu poate fi încă stabilită cu exactitate, pentru că cea mai mare parte a grâului produs în 2019 încă nu a fost vândută, prețurile cele mai bune înregistrându-se în perioada ianuarie-februarie 2020.

De la începutul businessului și până acum, investiția totală în Holde, inclusiv capitalul companiei, a ajuns la circa 8 mi­li­oane de euro. Investitorii spun că pro­iecția dezvoltării fermei este pe zece ani, estimându-se investiții în valoare totală de aproape 50 de milioane de euro. „Ne-am propus să ajungem la o suprafață care să permită modelului nostru să funcțio­neze optim și deja ne gândim la 20.000 de hec­tare“, adaugă Liviu Zăgan.

În prezent, activitatea de bază a Holde este axată pe agricultura ecologică, însă după finalizarea achizițiilor aflate în plan urmează să fie reorientată către agricultura convențională. Asta pentru că, spun investitorii, un parc de utilaje este eficient în cultura mare doar de la 2.000 de hec­tare în sus. Și cum Holde este în plină ascensiune, anul acesta va urma și lista­rea pe sistemul alternativ de tranzacțio­nare, AeRO.

„O să ne listăm în luna mai, iunie cel târ­ziu, ca să avem un an agricol încheiat, cu culturile vândute și încasate“, comple­tează Eugen Voicu. Tot el spune că, după ce a intrat în proiectul Holde, vede agricultura cu alți ochi și demontează ideea potrivit căreia este un domeniu în care banii se pierd ușor. Dimpotrivă, spune el. La suprafețe mari, lucrurile se echili­brează, iar agricultura devine un business în care merită să investești. Pe termen lung.

Cine, ce, cât

Agricultura locală este extrem de fragmen­tată în acest moment: cu 12,5 milioane de hectare de teren arabil.

  • Dimensiune. Ponderea fermelor mici din România, cu o suprafață de sub cinci hec­tare, este cea mai mare din UE, reprezentând 92,2% din totalul terenurilor arabile.
  • Eficiență. Pe fondul numărului mare de fermieri mici, eficiența producției suferă, pentru că utilajele agricole nu au o utilizare optimă, iar costurile de producție sunt mari.
  • Producție. România este cel mai important exportator de grâu din UE, cu livrări de 1,4 milioane de tone în perioada 1 iulie – 2 septembrie 2019.