Cum se manifestă patriotismul economic la români și ce resurse avem să fim mai buni ca alții

Partidele și politicienii care se prezintă drept apărători ai intereselor și economiei românești protestează frecvent și cer renunțarea la produsele străine, boicotarea multinaționalelor și promovarea a tot ce este fabricat în România. Dar avem ce promova?

În 2017 debuta celebrul program „Tomata“, promovat de ministrul de atunci al Agriculturii, Petre Daea, și susținut de Liviu Dragnea, la acea vreme președinte al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților. Programul pornea la drum la un an după ce Parlamentul aprobase o lege prin care rețelelor de retail li se solicita să aibă la raft cel puțin 51% produse românești.

Luat de acest val al patriotismului economic, Petre Daea a reușit să obțină fonduri pentru a-i subvenționa pe fermierii care cultivă roșii, scopul final fiind ca pe rafturile marilor rețele de magazine să fie cât mai multe produse autohtone.

INTENȚII BUNE, REZULTATE SLABE

Chiar dacă, pe fondul acestui program, producția de roșii a mai crescut, cantitatea de tomate din producția locală nu a fost una constantă pe rafturile hipermarketurilor. „Programul «Tomata» nu a fost o idee rea. Însă nu au fost luate în calcul mai multe aspecte, cum ar fi cele care privesc depozitarea și procesarea“, spune Ionuț Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company şi preşedintele Cooperativei Argedava Novaci.

Prin Cooperativa Argedava sunt cultivate peste 600 de hectare cu legume, în special în zona de sud a țării. Vochin spune că autoritățile le-au oferit bani fermierilor pentru susținerea culturilor, însă roșia, dar și alte legume sunt produse perisabile și au nevoie de anumite condiții de depozitare. Astfel, spune el, ar fi fost nevoie și de programe de finanțare pentru înființarea de depozite și spații de procesare a legumelor, așa încât, la producții mari, să nu existe pierderi, surplusul să poată fi procesat și trimis pe piață sub diverse sortimente de conserve.

Fermierul mai spune că, în prezent, derulează o investiție de circa șapte milioane de euro pentru a realiza un depozit pentru ceapă. El a observat că la scurt timp după recoltare ceapa românească nu mai ajunge în magazine, locul ei fiind luat de cea din import. Spune că, prin dezvoltarea unor spații de depozitare, fermierii ar fi încurajați să cultive și acest produs, iar acesta va fi prezent pe piață mai mult timp.

El nu se poziționează de partea celor care cred că marile rețele de retail fac mai mult rău decât bine, ci spune că ele pot absorbi produsele fermierilor locali, dacă aceștia asigură volume care să acopere cererea. Mai mult, spune fermierul, în sectorul legumicol este nevoie ca autoritățile să finanțeze realizarea de spații protejate pentru producție, cum ar fi serele și solarele. Practic, să nu fie finanțată doar producția ca în cazul programului „Tomata“, ci și dezvoltarea de facilități care să permită valorificarea unei cantități cât mai mari din produsul perisabil.
Revenind la marile rețele de retail, în ultimii ani este vizibil interesul pentru listarea la raft a produselor locale.

„«Cămara Noastră» este un exemplu de marcă proprie Lidl, dezvoltată 100% de noi în România, și include produse tradiționale ce au la bază rețete autentice, din categoriile de mezeluri și preparate din carne, brânzeturi, conserve și dulciuri“, transmite retailerul german Lidl, în urma unei solicitări formulate de NewMoney.

„Parteneriatele cu Lidl România deschid oportunități pentru producătorii locali nu doar pe piața internă, ci și pe piețele externe“, adaugă retailerul german, care precizează că anul trecut, în iunie și în iulie, cinci producători români au exportat 176 de tone de afine și circa o jumătate de tonă de zmeură în Polonia și în Ungaria.
Și alți retaileri au adoptat strategia de a face parteneriate cu diverși producători români, sortimentele furnizate de ei fiind grupate sub o denumire cu valențe naționale, cum ar fi „Țara Mea“, „Gusturi Românești“, „Drag de România“.

ÎNTRE PREZENT ȘI ISTORIE

Dincolo de patriotismul economic care trece prin stomac, în mediile economice, dar și universitare, sunt urmărite alte aspecte ale orientărilor naționaliste. De exemplu, profesorul de istorie Bogdan Murgescu susține că atunci când vorbim despre patriotism economic trebuie să delimităm termenii în care abordăm această temă. Pentru că, spune el, într-un fel se manifestă patriotismul economic în cazul cetățeanului obișnuit și altfel atunci când vorbim de decidenți politici sau de formatori de opinie.

„Din punctul de vedere al cetățeanului obișnuit, patriotismul economic se măsoară prin calitatea activității pe care o desfășoară în societate și prin corectitudinea prin care își plătește impozitele“, spune Bogdan Murgescu, într-un podcast realizat de NewMoney. Iar atunci când vine vorba de decidenți, lucrurile se schimbă. „Dinspre decidenți și eventual cei care aspiră să modeleze deciziile, acolo este o problemă în pri-mul rând de a judeca impactul unor măsuri și felul în care ele ajută sau nu economia națională în ansamblul ei“, explică profesorul Murgescu.

Pentru a explica rădăcinile termenului de patriotism economic, Bogdan Murgescu se întoarce în timp, în Germania secolului al XIX-lea, și amintește de teoriile economistului Friedrich List. „El spune că o industrie care este în primele ei faze de existență nu poate concura cu industriile mature din alte țări și atunci trebuie protejată prin taxe vamale până ajunge la o anumită maturitate“, detaliază profesorul Murgescu.

Revenind în prezent, Bogdan Murgescu își extinde analiza și dă exemplul Statelor Unite, unde președintele Donald Trump susține impunerea de taxe vamale Mexicului și Canadei, suspendate în momentul publicării acestui material. Spune că o astfel de decizie nu ar afecta doar cele două țări vizate, ci și pe americani.

În același context al patriotismului economic, un alt aspect care intră în discuție este modul în care acceptăm investițiile străine în România. La rândul lui, fostul prim-ministru Theodor Stolojan dă exemplul producătorului auto Dacia. „Ce era Dacia fără investiția făcută de Renault? Ajungea ca Autocamioane Brașov, ca Aro“, a spus Theodor Stolojan într-un podcast realizat la început de februarie de NewMoney.

Mai mult, fostul premier precizează că, atât cu resurse interne, cât și cu investiții externe, România a cunoscut în ultimii 30 de ani o creștere economică substanțială. „Am pornit de la un produs intern brut de 40 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 1989 și acum am ajuns undeva de opt ori mai mult. Acum suntem la 350 de miliarde de euro“, detaliază Theodor Stolojan.

În concluzie, atât oameni din zona politică și analiști, cât și antreprenori sau oameni din sfera universitară spun că teoriile izolaționiste sau de respingere a investițiilor externe ar conduce la un regres economic, oricât de patrioți s-ar intitula cei care combat politicile proeuropene ale României.

Sursa Foto: Shutterstock