Ungaria și Polonia sunt astăzi piețele noi puse pe listă de antreprenorul Andrei Nicolae pentru expansiunea start-upului Youni până la finalul lui 2023

Start-upul edtech Youni, care dezvoltă platforma omonimă pentru elevii care își doresc să studieze la universități din stră­i­nătate, tocmai și-a anunțat intrarea în Asia Centrală, prin birouri în Kazahstan și în Uzbekistan, următorul pas fiind expansiunea în Europa Centrală și de Est. Înființată în 2017, compania are mai multe planuri de dezvoltare la nivel local și internațional, inclusiv deschiderea de ceea ce CEO-ul și cofondatorul Andrei Nicolae numește „cafenele educațio­nale“, împreună cu 5 To Go.

După un 2022 în care cifra de afaceri a companiei a fost integral asigurată de servicii prestate pentru clienți români, Nicolae estimează pentru anul în curs că 10-15% din venituri vor avea ca sursă pie­­țele externe pe care le vizează.

Ideea de la care a pornit Youni a apă­rut dintr-o experiență personală, prin care Nicolae a trecut pe vremea când era în liceu. „Atunci nu exista o platformă unde să te înscrii și cu ajutorul căreia să aplici la mai multe universități din afara țării sau prin intermediul căreia să poți bene­ficia de consiliere. La acel moment a trebuit să depun un dosar la fiecare fa­cultate unde îmi doream să ajung, ceea ce a consumat mult din timpul meu. Între timp am plecat la Universitatea Jacobs, din Germania, am urmat cursurile acolo, iar în ultimul an de facultate m-am apucat de vreaulafacultate.ro, precursorul Youni“, își amintește Andrei Nicolae.

Youni l-a dezvoltat împreună cu doi foști colegi de liceu – Ștefan Țăpescu și Daniel Podărașcu – și are ca obiectiv pe următorii cinci ani să ajute un milion de copii, atât din România, cât și din alte țări, să urmeze studiile unei facultăți, fie din Statele Unite, fie din Europa, din Asia sau din Australia.

Astăzi, continuă Nicolae, „businessul ope­rează ca un marketplace educațional, iar principalele revenue streams sunt: co­mi­­sioanele de la universități, parteneri sau service providers, pachetele de consul­tanță pentru elevi și studenți, monthly fee de la universități și licee care folosesc platforma“.

Compania a avut o cifră de afaceri de 400.000 de euro în 2022, estimându-se că ve­niturile pentru anul în curs vor depăși 1,5 milioane de euro. În plus, odată cu extinderea businessului, și numărul de anga­jați ar urma să crească de la 20 (consultanți în educație, dezvoltatori, specialiști în mar­keting și experți în dezvoltarea de bu­siness la nivel internațional), câți sunt în prezent, la 35 în echipa globală.

Cu operațiuni în România, Kazahstan și Uzbekistan, Youni ar mai urma să intre până la sfârșitul anului în Ungaria și în Polonia. „Pentru moment, aceste piețe sunt în obiectivul nostru imediat. (…) Pe termen lung, poate după următoarea rundă de investiții, am dori să abordăm piețe precum America și Turcia“, detaliază Andrei Nicolae.

Din 2020, compania a primit investiții în valoare de 1,2 milioane de euro, principalul investitor fiind Early Game Venture (EGV), căruia i s-au alăturat Simple Capital – vehicul de investiții creat de Andrei Pitiș, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori și investitori în IT din România –, precum și angel investors cu experiență în tech.

În perioada următoare, compania va des­chide și cel de-al doilea birou al său din țară (după București), în Craiova, urmând să ia în calcul și alte orașe, precum Con­stanța, Iași, Galați, Cluj-Napoca, Oradea sau Timișoara.

În mare parte, următoarele investiții vor fi alocate creării de noi oportunități pentru elevi. „De exemplu, vom deschide două cafenele educațio­nale împreună cu cei de la 5 To Go, care vor fi administrate ca un business de copiii Youni ce vor să studieze business, bineînțeles, sub îndrumarea unui mentor de la noi. Până la finalul anului vom finanța peste 15 passion projects pe care elevii noștri să le implementeze pen­tru a căpăta experiență de muncă, a testa diferite joburi și a avea acces la cât mai multe po­sibilități de învățare“, conti­nuă antreprenorul.

Acesta mai spune că, deși anul financiar se termină pe 31 decembrie, momentul în care sunt măsurate rezultatele este de fapt cel în care află câți dintre copiii consiliați ajung la universitatea dorită din afara țării. „Așadar, în acest an putem spune că am ajutat 1.000 de tineri să ajungă la universi­tăți de top din Europa și America de Nord și chiar din Asia. Ce credem însă că este cu adevărat remarcabil este valoarea to­tală a burselor pe care am reușit să le atragem pentru copiii Youni. Peste 18 milioane de dolari au acordat universitățile americane și europene copiilor Youni din România, viitorii lor studenți, pe parcursul studiilor.“ Cu precizarea că, la universitățile din Statele Unite, unde și costurile sunt mai mari, 15% din bursele acordate aco­peră integral cheltuielile, iar 80%, parțial.

Gratuit în Germania

Ce costuri au pă­rinții care aleg instituții de învățământ din afara țării pentru copiii lor? Potrivit in­formațiilor furnizate de Youni, acestea se împart între costurile aferente pregătirii pen­tru a-și depune dosarul și cele propriu-zise din timpul facultății.

În prima categorie intră taxele pentru de­punerea candidaturii, costurile notariale și ale traducerilor legalizate, precum și chel­­tuielile legate de obținerea vizei. Toate se ridică la câteva sute de dolari sau de euro.

„Odată ce ai fost acceptat la universitate, va trebui să plătești taxele de școlari­zare și să-ți acoperi cheltuielile de zi cu zi. În Europa, taxele de școlarizare nu sunt foarte mari (spre exemplu, în Olanda se ridică la 2.000 de euro pe an), însă cheltu­ielile de zi cu zi pot ajunge la 1.000-1.500 de euro pe lună, ceea ce înseamnă că o familie trebuie să dispună de cel puțin 15.000 de euro pe an pentru toate acestea“, detaliază Andrei Nicolae.

În Germania, în schimb, universitățile pu­blice sunt în general gratuite, atât pentru studenții interni, cât și pentru cei inter­na­­țio­nali. Totuși, studenții sunt obligați să plătească o taxă pe semestru, care aco­peră costurile administrative și alte servicii oferite de universitate. Această taxă diferă de la o universitate la alta, dar este de obicei între 100 și 400 de euro pe semestru.

La celălalt pol, în cazul universităților de pre­stigiu din Statele Unite, taxele de șco­larizare pot ajunge până la 50.000-60.000 de dolari. Totuși, majoritatea universită­ți­lor din SUA oferă burse consistente, care aco­peră complet sau parțial cheltuielile cu cazarea (în campus), masa și școlarizarea. În China, mai reiese din informațiile furni­zate de Youni, taxele de școlarizare se situ­ează între aproximativ 2.500 și 10.000 de dolari pe an, în funcție de universitate și de program.

„Colaborăm cu foarte multe instituții de învățământ superior din lume și identifi­căm mereu, împreună cu elevul și familia sa, opțiunile cele mai bune, atât în funcție de situația financiară, cât și de aptitudinile copilului și interesele acestuia. Întotdea­una, afinitatea pentru un domeniu sau altul este cea mai importantă. Și, întotdea­una, vom găsi soluții la nivel financiar. Nu ne dorim niciodată ca un elev consiliat de Youni să ajungă la o facultate unde nu îi place sau nu poate performa“, mai spune Andrei Nicolae.

Acesta punctează și câteva tendințe care s-au făcut simțite în ultimii ani sub in­­fluența pandemiei și a Brexitului. Astfel că posibilitatea de a ajunge la universitățile britanice e mai restrictivă, în contextul în care costurile sunt astăzi destul de mari, iar accesul la credite de studii a devenit mai greu după Brexit. Drept urmare, cei care își doreau să meargă în Marea Britanie se gândesc astăzi de două ori.

„Olanda a absorbit o mare parte din ce­rere câțiva ani buni, mai mult de cinci ani, dar începe să se satu­reze, în special din cauza crizei de lo­cuințe sau a altor opțiuni pentru cazare. Devin tot mai interesante universitățile din Franța, Italia și Germania sau din țările nordice, dar și cele din Asia“, continuă antreprenorul. Un lucru este însă clar, fără doar și poate: „În timp ce crește cererea pentru accesul la universi­tățile din România din partea elevilor din țările mai estice, părinții români tind să opteze în con­tinuare pentru Europa, având ca argument apropierea de casă“.

Acest articol a apărut în numărul 167 al revistei NewMoney