Vremea recesiunii: Evoluția inflației continuă să dea bătăi de cap specialiștilor băncilor centrale. Cât de pregătită e România pentru această provocare

Avertismentele de recesiune sunt la or­di­nea zilei în rândul notelor transmise de economiștii străini investitorilor. Din­­colo de temerile de pe Wall Street, unde indicii au înregistrat scăderi de 20-30% de la începutul anului, datele despre con­sum și încrederea consumatorilor par să spună aceeași poveste.

„Stagflația“ – a fost răspunsul scurt dat de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la întrebarea „care este cel mai mare pericol ce pândește eco­nomia mondială și, implicit, cea lo­cală?“. „Eu am trăit anii ’70. A fost foarte greu. A durat zece ani atunci“, a continuat Isărescu, precizând că atunci, în opinia sa, șocul generat de scumpirea accelerată a petrolului a fost mai mare decât actuala criză energetică. „Atunci, țițeiul a sărit de la mai puțin de un dolar barilul spre zece. Din punctul de vedere economic și al teoriilor monetare și fiscale, nu poți să ieși ușor dintr-un șoc, care în același timp este și inflaționist, dar este și recesionist“, a nuanțat guvernatorul la conferința de presă în care a explicat decizia BNR de a majora dobânda-cheie de politică mone­tară cu un punct procentual, la 4,75% pe an.

Cea mai amplă majorare a ratei din ultimul deceniu nu i-a mirat pe economiști. „Este un semnal clar că banca centrală devine tot mai îngrijorată în legătură cu nivelul inflației și că nu dorește să rămână în urma plutonului, după ce până acum a ales să opereze înăsprirea politicii monetare cu o cadență mai redusă decât sta­tele din regiune“, le-au transmis specia­liștii Capital Economics investitorilor, într-un raport de analiză.

Cazul România

În pofida accelerării ritmului, România este în continuare relativ departe de valorile din regiune, în ciuda fap­tului că nivelul inflației este similar. Polonia a majorat dobânda de referință la 6,5% pe an, după ce inflația a accelerat la 15,6% în iunie. Cehia, unde rata inflației a fost mai mare în mai, de 16%, a ajuns cu do­bânda-cheie de politică monetară la 7%. În Ungaria, situația a fost extrem de volatilă la începutul lunii iulie, deprecierea forintului forțând banca centrală de la Budapesta să majoreze una dintre dobânzi (cea la opera­țiu­nile repo pe o săptămână) cu 200 de puncte de bază, după o majorare anterioară de 185 de puncte de bază a dobânzii-cheie.

Întrebat despre acest decalaj, Isărescu a precizat că „nu au intrat zilele în sac“ (BNR are următoarea ședință de politică mone­tară pe 5 august), dar și că, deși există dis­crepanțe la dobânzile-cheie, dobânzile din piață nu sunt atât de diferite. Și, din nou, Mugur Isărescu a adus în discuție riscul unei recesiuni și dificultatea cu care aceasta va fi evitată. „Este foarte important dozajul, să calibrezi politica monetară de așa natură încât să eviți o recesiune. Probabil că va fi greu de evitat, nu numai la noi, în lume, dar la noi ar apărea două dificultăți în plus“, a comentat guvernatorul.

Cele două provocări suplimentare pentru România sunt poziția fiscal-bugetară foarte slabă, care conferă o capacitate redusă guvernului de a adopta măsuri anticiclice – spre exemplu, de stimulare a economiei în eventualitatea unei scăderi a activității – și capacitatea redusă a companiilor de a face față creșterii costurilor – cu materiile prime, cu energia –, în condiții de scădere a cererii.

Ecouri din afară

Doar o recesiune pro­fundă poate opri inflația, care s-a dovedit orice în afară de tranzitorie, i-au avertizat economiștii Bank of America pe clienți. „Ceea ce pare să se fi uitat este că inflația este o variabilă «lipicioasă», care se mișcă lent“, au precizat ei, punctând că doar o scă­dere severă a activității economice poate „răci“ piața muncii și trage în jos in­flația. Mai mult, ei au avertizat și că așteptările in­flaționiste vor fi greu de corectat.

De altfel, un raport realizat de compania franceză de cercetare și consultanță Ipsos arată că îngrijorarea cu privire la inflație a crescut pentru a 11-a lună consecutiv în iunie, fiind preocuparea numărul unu la ni­vel mondial pentru a treia lună consecutiv. Aproximativ 37% dintre respondenți cred că inflația este cea mai mare problemă cu care se confruntă țara lor, cu trei puncte pro­centuale în creștere față de luna ante­rioară.

Alte barometre de la „firul ierbii“ par să indice că recesiunea s-a instalat deja. Mai mult de o treime dintre americani cred că economia se află acum într-o perioadă de declin, potrivit unui sondaj realizat în iunie de CivicScience. Îngrijorările din rândul proprietarilor de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și al consumatorilor sunt bine ilustrate de așa-numiții „indici ai nefericirii“, care combină ratele șomajului și ale infla­ției. Indicatorul pentru Statele Unite ale Ame­ricii este deja de 12,2%, similar cu nivelurile observate la înce­putul pandemiei și în urma crizei financiare din 2008, potrivit Bloomberg Economics.

În Marea Britanie, indicii sunt la fel de sus, iar alți indicatori relevă sentimente si­mi­lare. Așteptările consumatorilor din SUA, măsurate de Conference Board, au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Încrederea în economie a cetățenilor din țările membre ale Organizației pentru Coo­perare și Dezvoltare Economică a scăzut 11 luni la rând și nu a mai fost atât de jos din 2009. Acești indicatori de „sentiment“ nu sunt de ignorat, deoarece influențează comportamentul oamenilor.

O lucrare din 2021, la care a colaborat și Danny Blanchflower, profesor de economie la Dartmouth College și fost membru în con­du­cerea Băncii Angliei, arată că scăde­rile de zece puncte sau mai mult ale aș­tep­tărilor consumatorilor din SUA, fie din son­dajele Universității din Michigan, fie din cele ale Conference Board, reprezintă un bun predictor al recesiunii. Indicele Confe­rence Board a scăzut cu aproape 30 de puncte în acest an.

Motivul pesimismului la scară largă, sus­țin economiștii, îl reprezintă prețurile în creș­tere din întreaga lume, în special la alimente și la combustibili, prețuri care ero­dează puterea de cumpărare a consumatorilor și, implicit, cererea. „Oamenii devin din ce în ce mai săraci“, a avertizat și Lu­dovic Subran, economist-șef la Allianz. „Prin urmare, aceasta nu este o recesiune, dar se simte și are gust de recesiune.“

Nouă din zece respondenți ai unui sondaj realizat de Deutsche Bank se așteptau la o recesiune în SUA până la sfârșitul anului viitor, iar grupul Nomura crede că aproape toate marile economii, cu excepția Chinei, vor intra în recesiune în următoarele 12 luni.

Ecouri locale

Deocamdată, economia României pare să poată absorbi șocul in­flației. Produsul intern brut (PIB) a consemnat în primul trimestrul al anului 2022 un avans de 6,4% față de T1 2021, respectiv de 5,1% față de ultimul trimestru al anului trecut (serii ajustate sezonier). „Economiile din Europa Centrală și de Est au început anul cu o performanță foarte bună. (…) Datele defalcate privind evoluția PIB au arătat că, în pofida inflației foarte mari, consumul gospodăriilor a continuat să crească, nu numai în termeni anuali, dar și față de trimestrul anterior“, se arată într-un raport Erste Research. (Grupul Erste deține și BCR).

Rezultatul bun consemnat de România în primul trimestru i-a surprins pe economiști, în special pentru că a survenit pe fondul unor ample revizuiri de date. Totuși, al doilea set de date despre PIB-ul din T1 a indicat o contribuție mai redusă a comerțului la creșterea economică, de 1,9%, față de 2,6%, cât fusese estimat anterior, semn că scă­derea puterii de cumpărare începe să fie reflectată și de statisticile oficiale.

Surse de îngrijorare

Evoluția inflației continuă să le dea bătăi de cap spe­cialiștilor băn­cilor centrale, iar eșecul de a o readuce repede pe o ten­dință des­cendentă riscă să ducă la o „înrădăcinare“ a acesteia în economie.

  • INFLAȚIA VA CREȘTE. Banca centrală și-a actuali­zat prognoza privind evolu­ția prețurilor. Noile estimări indică faptul că inflația va urca mai sus decât se credea și se va menține la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă de timp. Astfel, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului al treilea, sub impactul șocurilor pe par­tea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp, po­trivit unui comunicat emis de Banca Națională a României.
  • PÂNĂ UNDE. Dacă, anterior, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că dobânzile și inflația s-ar putea „întâlni“ la 5%, noile date economice sugerează că estimarea a fost prea optimistă. „Așteptăm ca, pe măsură ce inflația merge în jos și noi în sus cu dobânzile, să ne întâlnim undeva. De asta am sugerat 5%, probabil că am fost optimist“, a co­mentat Isărescu, adău­gând că speră ca „întâlnirea“ să aibă loc într-un an.