Vorbe goale: Au fost sau nu manipulați mii de investitori atunci când un ministru a anunțat desființarea fondurilor de pensii private
Au fost sau nu manipulați mii de investitori atunci când un ministru a anunțat desființarea fondurilor de pensii private? Autoritățile spun că nu. Cei afectați s-ar putea să aibă însă o altă părere.
Frica și lăcomia sunt forțele care „mișcă“ piețele de capital. Se întâmplă și la București, unde declarații mai puțin inspirate s-au tradus prin pierderi pentru cei „slabi cu nervii“, dar și prin câștiguri pentru investitorii care și-au ajustat așteptările legate de mesajele autorităților.
După ce declarațiile ministrului Finanțelor, Ionuț Mișa, privind desființarea fondurilor de pensii private au dus la o scădere puternică a celor mai multe acțiuni listate pe Bursa de Valori București (BVB), ancheta reglementatorului a ajuns la concluzia că spusele sale nu au constituit o manipulare a pieței de capital. „Manipularea ca infracțiune presupune să le induci voit un anumit comportament investitorilor“, explică sub protecția anonimatului un avocat cu cunoștințe solide despre legislația piețelor de capital.
De altfel, nimeni nu pare dispus să discute on the record despre acel incident, și asta pentru că, deși Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a dispus niciun fel de măsură în cazul Mișa, în cel al fostei șefe a fondului de pensii NN Raluca Țintoiu, reacția reglementatorului a fost foarte dură. Compania a fost amendată cu 2% din cifra de afaceri pentru că le-a transmis un mesaj clienților în care se arată că există discuții despre o eventuală naționalizare a fondurilor de pensii.
Țintoiu a rămas fără autorizație și a primit la rândul său o amendă usturătoare. „De-abia în momentul în care contrapui cele două incidente, ajungi la concluzia că ASF-ul lucrează cu două unități de măsură“, mai spune sursa citată.
O SCĂPARE DE JUMĂTATE DE MILIARD DE EURO. În opinia specialiștilor, ambele incidente sunt blamabile, însă reacția autorității este greu de înțeles: foarte dură în cazul NN, și foarte laxă în cel al ministrului, în condițiile în care la nivel european există o serie de ghiduri de bune practici în ceea ce privește comunicarea autorităților pe teme ce pot afecta piețele de capital. Dacă un proiect de lege, o ordonanță sau orice alt act normativ au impact asupra bursei, atunci informațiile despre acestea trebuie transmise responsabil.
În urma declarațiilor lui Ionuț Mișa, cele mai valoroase 20 de companii listate, care au o pondere de 95% din capitalizarea bursieră totală de la București, au devenit în doar câteva ore cu 668,3 milioane de euro mai „sărace“, reiese din calculele NewMoney pe baza datelor BVB. În doar o zi, OMV a pierdut 132,1 milioane de euro din capitalizare, BRD, 99,1 milioane de euro, iar Romgaz, 89,9 milioane de euro. Ministrul Energiei, Toma Petcu, nu s-a arătat deloc deranjat de aceste pierderi. Companiile de stat din domeniul energetic nu au de ce să fie afectate de declarațiile legate de desființarea fondurilor de pensii, deoarece nu au investit în acestea. Raționamentul este cât se poate de greșit, realitatea fiind exact pe dos. Fondurile de pensii sunt cele care au investiții, a se citi acțiuni ale companiilor de stat listate pe piața de capital. Acestea dețineau la sfârșitul anului un pachet de 11,6% din acțiunile OMV, 9,3% din acțiunile Electrica, 8,1% din acțiunile Transgaz și 4,7% din cele ale Transelectrica.
Iar dacă ministrul Energiei nu lasă impresia că ar fi înțeles gravitatea spuselor colegului său de cabinet, jucătorii de la bursă au înțeles foarte bine. Fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori instituționali de pe piața locală de capital. Dacă ar fi să dispară, investitorii de la bursă ar trebui să găsească aproape patru miliarde de euro pentru a le prelua acțiunile din portofoliu, în contextul în care peste 18% din activele acestor fonduri sunt investite pe piața de capital.
PREȚUL (I)RESPONSABILITĂȚII. Același ministru al Energiei nu se află la prima gafă de acest fel. Tot el anunța într-o ședință de guvern de la începutul anului că România ar rămâne fără stocuri de cărbune și că Sistemul Energetic Național s-ar afla în criză. Declarațiile aveau ca scop trecerea unei hotărâri prin care să fie blocate exporturile de energie, însă consecințele au fost cu mult mai grave. Prețul energiei electrice de pe piața spot (piața zilei următoare) a bursei OPCOM a explodat. În doar câteva săptămâni, curentul a devenit de două ori mai scump. Mai multe autorități s-au sesizat și anchetează, la rândul lor, dacă a fost vorba de o manipulare a pieței.
„Închideți ușile. O să vă spun cum vă puteți îmbogăți“, le-ar fi mărturisit Warren Buffett unor studenți de la Universitatea din Columbia, în 1951, pe când avea doar 21 de ani. „Fiți temători atunci când alții sunt lacomi. Fiți lacomi atunci când alții sunt temători“, a continuat cel care avea să devină „oracolul din Omaha“.
În ziua în care bursa s-a prăbușit din cauza declarațiilor legate de desființarea fondurilor de pensii, investitorii au făcut 10.249 de tranzacții. Indicele BET, al celor mai lichide zece companii, a pierdut peste 300 de puncte (2,4%). S-au vândut și s-au cumpărat 41,4 milioane de acțiuni, în valoare de peste 25 de milioane de euro, de două ori mai mult decât într-o zi obișnuită.
Iar dacă unii au pierdut, cei care au cumpărat acțiunile de care investitorii speriați încercau să scape au avut doar de câștigat. Două săptămâni mai târziu, pierderile au fost ca și uitate. Secretul lor pare să fi fost că le-au acordat acelor declarații la fel de multă greutate precum autorii lor.
BURSA, ÎN CIFRE
În ciuda haosului generat de declarațiile ministrului Finanțelor, pierderile pe bursă au fost recuperate în scurt timp, dar scăderea a „știrbit“ din performanțele cu care se poate lăuda piața locală de capital în prima jumătate a acestui an.
• RANDAMENTE. Indicele BET, care urmărește cele mai importante zece companii listate la BVB, a câștigat peste 1.000 de puncte de la începutul anului – o creștere de peste 17 procente.
• DIVIDENDE. Piața românească de capital oferă cel mai înalt nivel al dividendelor din lume, potrivit unor cercetări realizate la nivel mondial. Explicația are legătură cu numărul mare de companii de stat listate, care sunt obligate să ofere dividende, prevedere legislativă de care se bucură vistieria publică, dar și investitorii privați.
• IPO. BVB a fost a doua piață de capital din Europa Centrală și de Est unde s-au încheiat cu succes oferte publice inițiale în al doilea trimestru din acest an, cu o valoare cumulată de peste 208 milioane de euro. Pe primul loc s-a clasat bursa de la Varșovia, unde au avut loc șase IPO-uri cu o valoare cumulată de 542 de milioane de euro.
• NOI LISTĂRI. Transilvania Broker de Asigurare și Sphera Franchise Group, care deține restaurantele KFC și Pizza Hut, se numără printre companiile interesate de o listare pe Bursa de Valori din București, după recentele succese ale MedLife, Digi și Aages.