Vă mai amintiți de Kiabi și Sprider? Ce branduri de haine au ieșit de pe piața românească

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Exitul britanicilor de la Marks & Spencer de pe piața locală a lăsat o senzație de deja-vu. Într-o țară în care moda e la mare modă, ce a mers prost pentru unii dintre giganții fashionului?

Nu mai e o surpriză pentru nimeni: retailerii internaționali de haine și încălță­minte și-au făcut cu ușurință loc în ulti­mii ani pe piața românească. H&M, C&A sau Zara sunt doar trei exemple de companii care au mușcat în ultimii ani cu poftă dintr-o piață locală a hainelor, pantofilor și echipamentelor sportive de aproximativ 15-16 miliarde de lei anual.

Atrași de apetitul în creștere pentru haine și încălțăminte al românilor, gi­ganții internaționali din piața de fashion au fă­cut coadă la ușa României, astfel că de la an la an acest segment a devenit din ce în ce mai aglomerat. Forever 21 (SUA), Tally Weijl (Elveția) sau Tati (Franța) sunt câ­teva dintre brandurile care au decis să își facă in­trarea pe plan local în ultimul an.

Chiar și așa, România nu a rămas „pomul lăudat“ pentru toți retailerii.

De gustibus… Alții au venit, au văzut și apoi au plecat. Cel mai recent exemplu este cel al grupului britanic Marks & Spen­cer, cu afaceri anuale de peste 10 mi­liarde de lire sterline, care a anunțat că va renunța la operațiunile de pe zece piețe, inclusiv în România, unde are șase magazine. „Am analizat cu atenție (…) forma, dimensiunea și localizarea portofoliului nostru de magazine, nivelul traficului de vizitatori și al recunoașterii mărcii, precum și costul și com­plexitatea operațiunilor“, au spus reprezentanții Marks & Spencer, contac­tați de NewMoney.

Britanicii, prezenți de 16 ani în România, au ajuns la concluzia că operațiunile locale au avut mari dificultăți în a atinge pragul de rentabilitate în patru din ultimii cinci ani, dimensiunea activităților făcând dificilă obținerea unui profit sustenabil. Cele mai recente date de la Minis­terul Finanțelor arată că britanicii au înregistrat anul trecut o pierdere de peste 1,8 milioane de euro, cu o treime mai mare față de 2014, iar aceasta în contextul în care afacerile s-au ridicat la 7,2 milioane de euro, un minus de 1,5% com­parativ cu anul precedent.

Anunțul celor de la Marks & Spencer nu este o premieră. În ultimii ani, mai mulți retaileri străini au renunțat la businessul din România din cauza pierderilor. Fran­cezii de la Kiabi, grecii de la Sprider, bran­durile americane GAP și Esprit sunt doar câteva dintre numele care au încercat piața locală, fie direct, fie prin francize, dar care, până la urmă, au dispărut din peisajul autohton de fashion.

Un exemplu aparte îl reprezintă brandul britanic Debenhams, adus în franciză în urmă cu mai mulți ani de omul de afa­ceri Octavian Radu, cel care în perioada de boom importase peste zece francize inter­naționale de modă. În 2013, el a renunțat la afacerile din domeniu, închi­zând și ma­ga­zinele Debenhams. Doi ani mai târ­ziu, britanicii au reintrat în magazinele din România, tot printr-o franciză, operată de această dată de grupul bulgar MRPI.

Brandurile au un public țintă, iar gustul publicului unor branduri precum Marks & Spencer sau Debenhams nu se prea potrivește cu cel al românilor. Pe de altă parte, calitatea superioară a materia­lelor și cusăturilor nu este apreciată așa mult“, este explicația retrospectivă pe care o dă acum Octavian Radu.

Tăvălugul H&M și Inditex. În timp ce unii ju­că­tori și-au închis socotelile pe piața lo­cală, alți giganți din industria mondială de fashion au luat cu asalt piața locală, reușind să își pună o am­prentă din ce în ce mai mare pe lista de shopping a româ­nilor. H&M, spre exemplu, a devenit în doar cinci ani unul dintre liderii pieței lo­cale de fashion, atin­gând afaceri de 150 de milioane de euro anul trecut, în creștere cu peste 25% față de 2014, potrivit rezultatelor financiare publicate de Ministerul Finanțelor.

Suedezii au ajuns la o rețea de aproximativ 50 de magazine în Ro­mânia, po­trivit unui raport publicat recent pe site-ul companiei. Pe fondul acestor rezultate, au decis să mai aducă pe plan local și un al doilea brand, COS, des­chizând un prim magazin pe Calea Victoriei.

Nici spaniolii de la Inditex nu s-au lă­sat mai prejos, iar gigantul deținut de Amancio Ortega, al doilea cel mai bogat om din lume, a ajuns să fie prezent pe plan local cu toate brandurile din portofoliu – Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Massimo Dutti, Oysho, Zara Home și Uterque. Inditex a ajuns anul tre­cut la afaceri cumulate pe plan local de peste 225 de milioane de euro, în creștere cu circa 15% față de 2014.

În același timp, fără excepție, toate bran­­durile Inditex au fost profitabile, spaniolii ajungând la un profit cumulat de aproape 34 de milioane de euro anul trecut, în creștere cu peste 10% față de 2014. Este de înțeles de ce gru­pul iberic s-a extins agresiv, ajungând în prezent la o rețea de peste o sută de magazine.

Potențial semnificativ. Așadar, potențial a existat și există. Și totuși, ce nu a mers bine? Ce a funcționat la unii și la ceilalți nu? „Un prim aspect are legă­tură cu prezența și vizibilitatea mult mai bună pe care o au mai ales H&M și Zara, prezente atât în malluri, cât și prin maga­zinele de stradă“, explică Oana Mirilă, director de cercetare calitativă în cadrul companiei de cercetare GfK România.

În plus, aceste branduri au reușit să se plieze mai bine pe așteptările clientului activ, tânăr, cu resurse financiare medii, acesta fiind de altfel segmentul cel mai dinamic de public pe zona de fa­­shion. „Hainele și accesoriile în gene­­ral, dar și produsele de beauty, sunt per­­­­cepute ca mijloace de a satisface o nevoie de ima­gine sau răsfăț personal. De aceea, sunt primele pe lista inves­­ti­­ții­­lor personale, atunci când resursele fi­­nanciare o permit“, mai spune Oana Mi­­rilă de la GfK.

Așadar, consumatorul local pune mare preț pe modă, deși salariul mediu net din România se ridică în prezent la doar circa 2.100 de lei (aproape 470 de euro), potrivit Institutului Național de Statis­tică, fiind unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

„Piața de fashion continuă să aibă un potențial semnificativ, atât prin prisma consolidării de care vor beneficia brandurile puternice (…), cât și prin prisma diversificării canalelor, în special către online, prin care retailerii de fashion pot reuși să vândă și către clienții care acum nu au acces facil la magazinele existente“, nuanțează Bogdan Belciu, parte­ner, consultanță pentru management în cadrul PwC România.

Achiziționate online sau offline, hai­ne­­le și încălțămintea rămân până una-alta cel mai la îndemână indicator al statutului și contextului social, astfel că nu va fi de mi­rare dacă piața locală și com­por­ta­mentul de consum al românilor vor con­­ti­­­nua să atragă nume noi din industria de fashion mondială.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Ce branduri au spus adio?” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]În ultimii cinci ani, mai mulți retaileri străini au decis să tragă obloanele pe magazinele deschise în România.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Esprit. Brandul a fost adus în franciză de omul de afaceri Vicențiu Zorzolan în urmă cu zece ani; în 2011, franciza a fost cumpărată de Octavian Radu, care a închis magazinele în același an.
• New Look. Brandul britanic, adus în franciză pe plan local de compania elenă Fourlis, și-a închis anul trecut magazinele din România, la doar patru ani după ce își făcuse intrarea.
• Kiabi. Retailerul francez a venit în România în 2009, în plină criză, dar după doar trei ani și-a închis cele șase magazine deschise între timp.
• Sprider. Grupul elen a intrat pe piața locală în 2007, dar, în 2013, toate operațiunile au fost închise.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Anul trecut, rețeaua Marks & Spencer a pierdut aproape două milioane de euro în România Sursa foto: Guliver / Getty Images