Un antreprenor originar din Republica Moldova vrea să umple România cu stații de alimentare cu bere

Originar din Republica Moldova, școlit la Cluj-Napoca, Igor Leșan face la București un pariu pe berea artizanală românească. Pe care o îmbu­te­liază pe loc, într-un soi de stație Peco.

Acest articol a apărut în numărul 46 (6 – 26 august) al revistei NewMoney

„Eu am început în București cu vinuri și sucuri aduse din Republica Moldova: standurile din Carrefour“, își reamintește Igor Leșan (36) primul său pas în antreprenoriat. Se întâmpla în 2010 și era un pas făcut cu stângul, primul său business având să însemne și primul său eșec. N-a renunțat însă la vin și a deschis o cramă. Apoi, la un târg de specialitate, i-a întâlnit pe Laurențiu Bănescu și pe Alexandru Geamănu, fondatorii microberăriei Zăganu, și a început să se gân­dească să îmbutelieze bere.

„Doar că nu aveam sistemul de îmbuteliere cu CO2, iar din trei keg-uri (butoi special din inox în care este transportată berea de la producător, n.r.) am îmbuteliat doar două, restul au fost pierderi“, măr­turisește antreprenorul. În 2016 a reușit să aducă din Rusia un sistem mai performant de îmbuteliere, care nu face spumă, și a ieșit pe piață cu Rombeer, la acea vreme un proiect-pilot în Tei, cu doi robineți și două tipuri de bere, Zăganu blondă și Zăganu brună. Investiția inițială a fost de 50.000 de euro și „a mers extraordinar“. „Mă așteptam să vând un keg la câteva zile, însă în scurt timp am ajuns să vând chiar și trei-patru keg-uri pe zi“.

Mai multă bere. Au urmat alte două stații în Pantelimon și în Militari, cu 27, respectiv 31 de robineți, care sunt conec­tați la keg-uri aflate într-o cameră cu temperatură con­trolată. Sistemul e simplu, clientul își alege berea preferată, iar aceasta este îmbuteliată pe loc, la PET, în sticle de 0,5, 1, 1,5 și 2 litri, la prețuri care încep de la 11 lei/litru.

Pe termen scurt și mediu, Leșan plănuiește o extindere a magazinului din Tei de la doi la 18 robineți, dar și implementarea unui program de francize. „În următoarele 36 de luni, pentru București am în plan 50 de unități, pentru România – 250. În trei ani, în jur de 300 de unități“, contu­rează el o dimensiune a pla­nurilor sale de viitor. In­vestiția într-o stație Rombeer este de circa 40.000 de euro și poate fi recu­perată într-un interval de 12-18 luni, în funcție de zonă și de evoluția vremii. Pri­mele francize ar urma să fie des­chise în septembrie-octombrie, la București – unde antreprenorul spune că există zone cu „o sete imensă“, apoi urmează Pitești și Ploiești.

EFECTUL ARTIZANAL. Iar setea despre care vor­bește Leșan pare să se manifeste la nivelul întregului segment al berii premium artizanale, care prinde încet cotă de piață, odată cu apariția unor producă­tori cum ar fi Zăganu, Hop Hooligans, Ground Zero, Nem­țana, Capra Noastră sau Urban Brewery. „Când am început planul de business, clientul meu avea 30 de ani, un venit mediu, familie. Am greșit. Clientul meu are peste 40 de ani, este omul care ține minte gustul berii și își vrea berea înapoi“, spune antreprenorul.

E adevărat, segmentul nu a reușit să depășească 1% dintr-o piață locală a berii cu vânzări totale de două miliarde de euro în 2017, potrivit Asociației Be­rarii României. O piață în care prețul continuă să facă regulile, românul statistic alegând mai degrabă să bea bere acasă, spre deosebire de cehi, liderii ab­soluți la consumul de bere, care preferă barurile. Ceea ce ar putea însemna o oportunitate pentru antreprenorul moldovean, care spune des­pre Rombeer că este o afacere destinată strict cartie­relor. „Nu este un business care ar merge în centru, pentru că acolo lu­mea iese la terasă. Rombeer este un business pentru casă“, explică el.

De altfel, o mare parte dintre vânzări sunt făcute după ora 17, când oamenii se întorc de la serviciu, și în apropierea weekendului, când cresc expo­nen­țial. Dar interesul pentru nișa berilor artizanale este susținut nu doar prin creșterea numărului micilor producători (31 după calculele lui Igor Leșan, dintre care doar 16 îmbuteliază la keg), ci și de apariția unor unități care pun în valoare aceste produse – businessurile de centru, cum le-ar spune antreprenorul moldovean. Zăganu, de pildă, a deschis în urmă cu un an Craft Beer Bar, pe Calea Victoriei, unde sunt listate beri artizanale autohtone. La fel au făcut, recent, și antreprenoarele Adina Murgescu și Andreea Săraru care au o ofertă de peste 100 de beri artizanale românești în al lor Beer Institute.

În aceste condiții, Leșan estimează pentru anul în curs afaceri de circa 250.000 de euro, dar sub aștep­tă­rile sale de la începutul anului. „A fost o vară plo­ioasă“, spune el, mărturisind că nu își pierde optimismul. Dar nici nu vrea să mai facă estimări pentru anul viitor. Știe însă unde ar vrea să fie peste cinci ani: „La aeroport, cu sticla Stația Rombeer lipită pe un avion cu care să pot duce berea românească arti­zanală către 150 de capitale“. Stații Rombeer în fran­ciză, desigur, căci expansiunea peste hotare este visul generației de antreprenori de după anii 2000.

 

În câteva cifre

În Europa, cei mai mari băutori de bere rămân cehii, românii se situează abia pe locul al optulea, potrivit unei statistici a Brewers Of Europe.

CONSUM. Piața berii în România a depășit în 2017 două miliarde de euro, volumul menținându-se la 16 milioane de hectolitri și un consum anual per capita de 82 de litri, potrivit Asociației Berarii României.

BRANDURI. Consumul de bere în România păstrează un caracter profund național, mai bine de 97% din brandurile comercializate fiind mărci locale, importurile reprezentând doar 3%.

PREFERINȚE. Românii sunt lideri în Europa la consumul de bere la PET, care reprezintă aproape jumătate din vânzările de bere.


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *