Un ac de „cojocul” multinaționalelor: impozit minim la nivel global
Statele Unite ale Americii, Germania și Franța sunt absolut de acord că economia mondială are nevoie de un impozit minim global. Propus la începutul acestui an de președintele american Joe Biden, impozitul pe profit minim la nivel global și-a schimbat doar cota, în sensul că, dacă inițial s-a propus un nivel de 21%, acum s-a ajuns la 15%. O cotă de impozitare minimă a profitului de 15% este mult mai la îndemâna companiilor care ar trebui să îl plătească și a statelor care trebuie să îl impună, pentru că un nivel de 21% era deja considerat ca fiind nerealist, adică prea mare.
Pregătirile pentru un impozit global merg în ritm accelerat. Există chiar opinii care arată că lucrurile se vor tranșa cu ocazia întâlnirii G20 din iulie, din Italia. Alți analiști cred că discuțiile pe marginea temei se vor prelungi până în octombrie. Indiferent de moment, ne aflăm în fața unei premiere: economiile dezvoltate acceptă propunerea unei cote unice minime la nivel global. Desigur, ideea a venit dintr-o nemulțumire manifestată tot mai evident. De exemplu, în ultimii ani, statele europene au căutat soluții pentru a obliga în special companiile multinaționale din domeniul tehnologiei să plătească impozite considerate corecte.
„PORTIȚE“ FISCALE. Nu mai puțin adevărat este că o serie de state europene au deschis chiar ele „portițele“ prin care companiile și-au optimizat fiscal veniturile obținute. Irlanda a stabilit un impozit pe profit de 12,5%, dar la care companiile au adăugat beneficiile mutării profitului în adevărate paradisuri fiscale. Astfel, irlandezii și-au asigurat prezența unor companii mari de tehnologie, precum Google, Amazon sau Apple.
De asemenea, Luxemburg a oferit companiilor multinaționale o serie de așa-numite „soluții fiscale individuale“, care, de fapt, constau în negocierea unui nivel scăzut al impozitării. O analiză a unei organizații de specialitate arată că Amazon a avut, anul trecut, în Uniunea Europeană vânzări în valoare de 44 de miliarde de euro, dar nu a plătit deloc impozit pe profit.
Mai mult, compania a înregistrat în Luxemburg o pierdere de 1,2 miliarde de euro, ceea ce îi va permite să beneficieze de o reducere a impozitului în momentul în care va înregistra profit. Oficialii Amazon se apără afirmând că, într-un deceniu, compania a investit 78 de miliarde de euro în statele Uniunii Europene, în infrastructura care a creat locuri de muncă, a generat venituri fiscale și a susținut IMM-urile europene.
Se poate vedea cu ochiul liber că unele state europene au creat o parte a problemei. Recent, ministrul de finanțe irlandez găsea chiar o scuză, spunând că economia Irlandei nu este una mare, iar atunci a fost nevoie să fie introduse o serie de facilități fiscale pentru a atrage investitorii. Este o logică valabilă și pentru alte economii, precum cea a României.
Dacă unele state europene au acordat facilități fiscale, altele au introdus „penalizări“, adică un impozit aplicat companiilor digitale. Este vorba despre Franța, Italia sau Marea Britanie, care au taxat în mod special companiile GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple și Microsoft) fără să mai aștepte o decizie comună la nivel european sau global.
Desigur, inițiativa celor trei state europene a avut o replică din partea Statelor Unite, astfel că ideea cea mai înțeleaptă a fost de a apela la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), instituție care pregătește o variantă agreată de toate părțile pentru impozitarea companiilor tehnologice.
Doar că un impozit pe profit minim la nivel global de 15% va rezolva o parte importantă a problemei legată de fiscalizarea corectă a veniturilor companiilor tehnologice și, deci, a soluției OECD. Când vorbesc despre o impozitare corectă a afacerilor online, specialiștii și decidenții politici se referă la încasarea unor impozite și taxe în funcție de locul și nivelul vânzărilor realizate.
Ideea impozitului minim pe profit este, deocamdată, agreată de politicienii care reprezintă statele dezvoltate. Este limpede că ei pot transmite decizia și către economiile emergente sau pentru cele mici. Chiar dacă statele cu economii mai puțin dezvoltate au folosit așa-numitul „dumping“ fiscal, adică o impozitare la un nivel redus pentru a atrage investitorii. Nu este însă deloc clar în ce măsură cota minimă de impozit pe profit va putea fi impusă și paradisurilor fiscale. Pentru că dacă acestea vor rămâne, s-ar putea ca efortul de la nivel mondial de adoptare a unei cote minime de impozit pe profit să fie de prisos.
RELEVANȚĂ PENTRU UE. O impozitare globală are, însă, relevanță pentru UE. De ani buni se vorbește despre o armonizare a impozitării la nivel european, iar pașii făcuți sunt extrem de mici. Este posibil ca prin introducerea unui impozit global UE să înțeleagă că uniformizarea fiscală este absolut necesară pentru ca Europa să fie mai compactă, statele membre să fie mai apropiate unele de altele, iar Uniunea Europeană să fie mai federală. Moneda și fiscalitatea sunt elementele care integrează UE.