Tudor Georgescu a schimbat în ultimii ani filozofia de business a producătorului de ambalaje biodegradabile Promateris și vizează venituri de 100 de milioane de euro în 2025

Tudor Georgescu s-a implicat din 2014 în businessul producătorului de ambalaje biodegradabile Promateris, iar până în 2025 vrea să ducă afacerea la venituri de 100 de milioane de euro.

Lider în Europa Centrală și de Est în producția de ambalaje biodegradabile și compostabile, Promateris și-a anunțat la jumătatea lui martie intenția de a-și ma­jora capitalul social. Operațiunea va fi supusă apro­bării în Adunarea Generală a Acționarilor din 18-19 aprilie 2022 și are ca scop consolidarea trendului de expansiune al companiei.

„Am identificat o serie de opor­tunități de creștere în regiune și ne propunem să fim pre­gătiți pentru a răspunde cu agilitate oportunităților de achi­ziții de noi capacitați de pro­ducție prin M&A (fuziuni și achi­ziții, n.r.)“, spune Tudor Geor­gescu (35 de ani), chief exe­cutive officer (CEO) și acționar mi­noritar al Promateris, care speră să atragă de pe bursă până la 25 de milioane de euro.

În piață, spune antrepreno­rul, există destule companii în­ființate în anii ’90 în care nu s-au mai făcut investiții, iar proprietarii, în marea majoritate înaintați în vârstă, ar fi interesați să-și vândă businessul.

Trend crescător

Operațiunea de majorare de ca­pital vine după mai mulți ani în care Promateris a fă­cut investiții serioase. Compania are o cotă de piață de circa 60% pe segmentul de ambalaje biodegradabile pentru sectorul de retail. „Sunt două produse mari cu care suntem prezenți în regiune: pungile de la casă și pungile de la legume-fructe“, explică Georgescu.

Pe fondul unei creșteri cu 36% a capacității de pro­ducție în fabrica pe care o deține în apropierea Bucu­reș­tiului, la Buftea, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri consolidată de 39 de milioane de euro, în creștere cu 62% față de anul precedent, pentru 2022 estimându-se venituri de peste 50 de milioane de euro. Iar până în 2025, compania are ca țintă vânzări de apro­ximativ 100 de mili­oane de euro.

Estimarea veniturilor pe 2022 nu ia însă în calcul și noile ca­pacități de producție care ar urma să fie achiziționate prin majorarea de capital. Ideal, spune Georgescu, ar fi ca noile entități achiziționate să fie geografic cât mai aproape de sediul central din Buftea, astfel încât managementul să poată să se deplaseze și să opereze mai ușor noile companii. Pe de altă parte, e interesat și de achi­­ziții în afara țării. „Există o serie de companii interesante în vestul Europei care au un pro­fil asemănător cu al nostru și cu care am putea să ob­ținem niște sinergii evidente datorită planului nostru de a crește producția“, detaliază antreprenorul.

Promateris e deja prezentă în Grecia, Ungaria, Bulgaria, țările scandinave și țările baltice, vizând în vii­to­rul apropiat Austria și Germania. „Prin Biodeck ne uităm să ne asigurăm o desfacere în Germania și să includem pe lângă produsele pe care le avem și amba­laje pentru zona de fashion sau pungi pentru căței“, pre­cizează antreprenorul. În momentul de față, exporturile reprezintă aproximativ 25% din producția diviziei de produse biodegradabile și 10-15% la nivelul în­tregului grup.

Pe cont propriu

Pentru a avea o producție cât mai verde, Promateris a pus în funcțiune în 2020 o linie de reciclare a deșeurilor tehnologice din bioplastic, reducând astfel deșeurile tehnologice la zero. În pa­ra­lel, compania a dezvoltat și capacitatea de a produce inclusiv materia primă pentru fabricarea pungilor biodegradabile.

Unul din principalele obiective ale lui Tudor Geor­gescu este ca Promateris să depindă cât mai puțin de importul de materie primă. „În Buftea facem noi procesarea de la amidonul de porumb la granulă și de la granulă la sacoșă“, explică acesta.

Până acum, materia primă pentru fabricarea saco­șe­lor biodegradabile era adusă din Italia și din Germa­nia. Noua strategie a companiei este ca aceste materii prime să fie aduse de la distanțe cât mai mici – a găsit deja un furnizor de amidon de porumb, la Țăndărei, în județul Ialomița –, iar cea mai mare parte a pro­cesării lor să fie făcută cu mijloace proprii, astfel încât produsul final să aibă o valoare adăugată cât mai mare. Dar nu toți jucătorii din piața deșeurilor biodegradabile au posibilitatea de a-și produce singuri materia primă. Compania ieșeană Exonia, de exemplu, produce sacoșe biodegradabile din hârtie. La jumă­tatea lui martie, fondatorul Exonia, Tiberiu Stoian, atrăgea atenția asupra costurilor ridicate ale materiei prime, provenită în special din Rusia.

„În momentul de față suntem dependenți 100% de im­porturi. Din 2000 nu se mai produce hârtie în Ro­mâ­nia“, spune acum Stoian, care precizează că, pe fon­dul războiului de la granițele noastre, Ucraina a decis confiscarea tuturor mărfurilor aflate în tranzit dinspre Rusia, inclusiv o cantitate de hârtie de 250 de tone destinată fabricii Exonia din Iași.

Promateris nu are însă astfel de probleme, materia sa primă fiind porumbul, care anul trecut a înregistrat o producție-record în România, de aproximativ 15 mi­lioane de tone.

Independența energetică

Despre cealaltă mare provocare a momentului, energia electrică, antreprenorul spune că „noi am fost un caz fericit“. „Am avut un contract cu furnizorul de energie în condiții favo­rabile, dar avem informații despre companii din piață care nu au rezistat.“

Pentru a evita o creștere a costurilor, Promateris vrea să asigure independența energetică a fabricii de la Buftea prin implementarea unui proiect de panouri so­lare. Compania a obținut încă de anul trecut o finan­țare în valoare de 100.000 de euro prin programul Electric Up, pentru a demara tranziția către utilizarea energiei verzi în procesul de producție. Planul Promateris este ca, în următorii cinci ani, peste 30% din ener­gia pe care o utilizează să provină din surse alternative.

Către energie verde se orientează și Exonia, care a obținut anul trecut o cofinanțare din fonduri europene și a reușit deja să instaleze panouri solare, care îi asigură 12% din cantitatea necesară de energie. „Vom mai accesa programe de cofinanțare pentru panouri solare, așa încât să putem utiliza circa 70% ener­gie verde“, detaliază fondatorul Tiberiu Stoian.

Mereu în schimbare

Înființată în 1957, în vecină­tatea Pieței Obor din Capitală, sub numele de Întreprinderea de Mase Plastice București, Promateris s-a adaptat permanent vremurilor pe care le-a traversat. În perioada comunistă, fabrica a fost lider pe piața locală în producția de granule pentru cabluri electrice, linie de business care este operațională și în pre­­zent. Tot pe atunci, producea orice se putea face din plastic, dar și cizme de cauciuc sau măști de gaze pentru uz militar.

Din 1990, compania și-a început tranziția către economia de piață. O primă fază a constat în închiderea mai multor divizii, păstrându-se operaționale doar două mari secții – cea de folii din plastic pentru polie­tilenă și cea de granule pentru cabluri. Apoi, fabrica a primit și o investiție de patru milioane de dolari pen­tru achiziția de tehnologii noi destinate celor două divizii rămase operaționale.

Redenumită Prodplast SA în 1991, a intrat ulterior în­tr-un proces de privatizare prin metoda MEBO, prin care se urmărea trecerea mijloacelor de producție din proprietatea statului în cea a salariaților, aceștia din urmă devenind și acționari. Șase ani mai târziu, în 1997, Prodplast a intrat pe piața principală de tranzac­țio­nare a Bursei de Valori București, având inițial circa 3.000 de acționari, cea mai mare parte – din rândul salariaților.

În 2008, în plină criză, a apărut un investitor interesat să cumpere cea mai mare parte de acțiuni. Este vorba de Florin Pogonaru (69 de ani), președinte al Aso­ciației Oamenilor de Afaceri din România, care acum nu se implică activ în activitatea Promateris. Economist de profesie, Pogonaru a lucrat inițial în comerț exterior, iar după revoluție s-a implicat în business și a activat în domenii ca investiții, imobiliare, consultanță, producție și educație.

Prodplast a funcționat pe amplasamentul inițial din zona Pieței Obor până în 2013, când a fost relocată pe platforma Faur. În 2014, pe locul vechiului Prodplast a început construcția centrului comercial Veranda Mall, inaugurat în octombrie 2016, în urma unei inves­tiții de 60 de milioane de euro. Compania s-a mutat la Buftea în 2017, după o investiție de aproximativ patru milioane de euro.

O altă viziune

Ginere al lui Florin Pogonaru, Tudor Georgescu a ajuns la Prodplast în 2014, când s-a anga­jat ca agent de vânzări. A studiat turismul în Elveția, la Universita della Svizzera Italiana di Lugano, iar apoi a absolvit MBA-ul Româno-Canadian coordonat de Uni­versitatea din Ottawa. „Imediat după facultate am intrat în această companie. Timp de trei ani am fost la fiecare client. Mă duceam la producătorii mari de ca­bluri la Bistrița, la Târgu Mureș“, își amintește Geor­gescu, care a devenit director general al companiei în 2017.

A fost momentul în care a venit cu un nou plan de business, bazat pe trei mari divizii: cea de produse biodegradabile și compostabile (folii, pungi utilizate în special în zona de retail, saci menajeri, pungi pentru căței), de reciclare a deșeurilor industriale (care contribuie la creșterea marjelor și reducerea emisiilor de carbon) și cea a compoundurilor tehnice (o inves­tiție în tehnologia pe bază de amidon de porumb folo­sită pentru producția de pungi biodegradabile).

Pentru implementarea acestor linii de business, Tudor Georgescu a venit și cu o nouă echipă de mana­gement, aducându-i alături de el în boardul companiei pe Maria Desmirean (34 de ani), Laurențiu Soare (42 de ani) și Adrian Georgescu (33 de ani).

2017 a fost și anul în care, alături de parterenul său Adrian Geor­gescu, a înființat Biodeck, companie spe­cializată în dis­tribuția de ambalaje de unică folosință făcute din surse regenerabile, business care a realizat anul trecut 13 milioane de euro din întreaga cifră de afaceri a grupului Promateris. „L-am pornit ca pe un proiect cu aș­tep­tări nu foarte mari și a devenit un vector principal de dezvoltare al firmei“, recunoaște acum Tudor Georgescu.

Antreprenorii au căpătat încredere în noul business, în care Promateris are o deținere de 70%, după ce, în 2017, în urma unei discuții cu retailerul francez Carrefour, au reușit să obțină un prim contract de 200.000 de pungi biodegradabile. După această afacere, startupul fondat de Tudor și Adrian Georgescu a devenit vizibil în piață și a început să primească soli­citări pentru pungi biodegradabile și de la celelalte rețele de retail.

În scurt timp, povestește acum Tudor Georgescu, au fost nevoiți să adapteze producția de pungi biodegradabile la noile cereri, în condițiile în care întregul grup Promateris are o cotă de 60% din piață la acest tip de ambalaje. Dă drept exemplu creșterea consumului din decembrie, când cererea de pungi este cât pentru două luni și jumătate. Recunoaște că această piață a pungilor biodegradabile este încă la început în România și o estimează la circa 45-50 de milioane de euro.

Investiții și rebranding

De la preluarea condu­cerii Promateris, Tudor Georgescu a căutat cele mai bune soluții pentru a crește producția și pentru a teh­no­logiza fabrica, așa încât producția cu materiale din plastic să fie înlocuită, în cea mai mare parte, de produsele bio. O parte dintre investițiile realizate au avut la bază proiecte susținute de granturile norve­giene, printr-un program de finanțare pentru afaceri destinat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), sau prin programul IMM Invest.

În 2019, Promateris a câștigat un grant de circa un milion de euro oferit de Norvegia, pentru cofinanțarea unui proiect de 2,5 milioane de euro, în vederea dez­vol­tării capacităților de producție pentru ambalaje bio­degradabile și compostabile. În 2021, compania a ridicat un alt grant norvegian, pentru dezvoltarea pro­ducției de biocompounduri. Este vorba de o cofinan­țare de 750.000 de euro, la o investiție totală de 1,5 milioane de euro.

În 2020, Tudor Georgescu a devenit acționar mino­ritar în Promateris, după ce a început să cumpere ac­țiuni din piață, în principal de la SIF Oltenia. În acest mo­ment, înaintea majorării de capital pe bursă, acțio­nariatul Promateris arată astfel: Florin Pogonaru de­ține 40,45% din acțiuni, compania Nord SA, con­trolată indirect de familia Pogonaru, are 21,35%, alți ac­ționari persoane juridice au 22,56% din dețineri, ur­mând cu 11,67% Tudor Georgescu și cu 3,97% alți acționari persoane fizice.

Tot în 2020 a avut loc și rebrandingul companiei – fosta Prodplast SA s-a transformat în Promateris, accentul producției fiind pe zona de biodegradabile. Compania este în acest moment în top cinci produ­că­tori de materiale compostabile din Europa și vizează dezvoltarea capacității actuale de producție pentru a-și consolida poziția de lider regional.

În 2021, Promateris a avut o creștere de 150% a exporturilor de ambalaje biodegradabile și compostabile, iar în 2022 intensificarea exporturilor va fi o prio­ritate pentru grup. Și asta, în paralel cu o consolidare a prezenței pe piața principală a Bursei de Valori București.

Mai verde, mai scump

Potrivit unei analize făcute anul trecut de magazinul online pentru produse și accesorii pentru împachetat MyEbox, prețul ambalajelor eco a început să crească în ultimii doi ani.

• E-COMMERCE. Avansul înregistrat de magazinele online în perioada pandemiei a condus la o creștere a comenzilor pentru produse „takeout“ sau „takeaway“, lucru care a generat o cerere mai mare pe piața ambalajelor.
• SCUMPIRI. Dacă în septembrie 2020 prețul pentru hârtia kraft era de 590 de euro pe tonă, prețul acesteia a ajuns în martie 2021 la 720 de euro pe tonă. Și prețul hârtiei reciclate a crescut în aceeași perioadă, de la 440 la 580 de euro pe tonă.
• BIO. Potrivit unei estimări a condu­cerii producătorului de accesorii pentru împachetat Exonia, în 2020, circa 15% din piață era repre­zentată de produse biodegradabile compostabile.

Acest articol a apărut în numărul 136 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly