Trei foști colegi de facultate sunt pe punctul să aducă pe bursă Simtel, o companie de inginerie și tehnologie
Trei foști colegi de facultate, inginerii electroniști Sergiu Bazarciuc, Iulian Nedea și Radu Vilău, născuți în același an (1976), sunt pe punctul de a aduce pe bursă Simtel, compania pe care au înființat-o acum 21 de ani.
Despre semnificația cifrei trei s-a scris și s-a vorbit de când lumea și pământul. În Biblie, trei apare de sute de ori (Sfânta Treime). La vechii greci, lumea era compusă din trei elemente – Cer, Infern și Pământ. În China Antică, omul era trup, spirit și suflet. Iar exemplele pot continua. Tot în jurul lui trei s-au scurs ultimii 25 de ani pentru fondatorii Simtel, o companie care, la începuturi, era un service de telefoane mobile (de aici și denumirea) de la Piața Romană din Capitală.
Pe vremea aceea chiar circula legenda potrivit căreia „dacă nici băieții de la Romană nu-l repară (un telefon defect, n.r.), nu îl repară nimeni“, își amintește amuzat Sergiu Bazarciuc, unul dintre cei trei foști colegi de Politehnică, actualmente asociați cu părți egale în Simtel.
De atunci s-au petrecut multe. Compania se numește la fel, însă service-ul de la Romană a fost vândut în 2005, iar acum trei tipuri de activități definesc Simtel: energie regenerabilă, telecomunicații și automatizări. În momentul listării pe AeRO, piața secundară a Bursei de Valori București (BVB), acest mix va fi un element de diferențiere important. „Nu există pe bursă o altă companie care să facă ce facem noi“, spune același Sergiu Bazarciuc, al cărui rol în formula de trei a Simtel este de director de operațiuni (chief operating officer – COO). Ceilalți doi „coechipieri“ sunt chief executive officer (CEO) – Iulian Nedea și chief technical officer (CTO) – Radu Vilău.
„33, 33, 33“.
Întrebați fiind cum își împart atribuțiile în companie, asociații răspund aproape în cor, râzând: „33, 33, 33 (%, n.r.)“ – adică procentajele pe care le au în acționariat. La discuția cu NewMoney despre planurile lor de listare, pe care le descriem în exclusivitate, cei trei stau la propriu de aceeași parte a mesei și se completează reciproc. Sediul companiei e o „rămășiță“ din fosta platformă Semănătoarea, transformată între timp într-un campus de birouri, Sema Parc.
Oferte de preluare, atât de la investitori financiari sau apropiați, cât și de la multinaționale din domeniul energiei, nu au lipsit de-a lungul anilor. Însă niciuna nu a avut, în opinia lor, avantajele listării la bursă. Înainte de toate, au vrut să rămână majoritari și să aibă în continuare libertate privind deciziile strategice sau de finanțare. Iulian Nedea, care pe lângă funcția de CEO are și rolul de a reprezenta public Simtel, spune că piața de capital aduce „vizibilitate și notorietate, iar o parte dintre investitori o să fie într-o bună zi și clienții companiei“.
Ce-i drept, fondurile de investiții nu le oferă atât de multă flexibilitate acționarilor fondatori, așa cum o face bursa. Acestea preiau un pachet de acțiuni din companie și, în trei-cinci ani, își vând în profit participația (uneori, la pachet cu fondatorii). În acest interval de timp, acționarii nu-și mai pot vinde altcuiva acțiunile. Or, pe AeRO, pe lângă majorări de capital succesive, poți să îți vinzi și (o parte din) propriile acțiuni, în scenariul în care ai nevoie de lichidități. Desigur, bursa vine și ea cu rigoarea raportărilor financiare, însă cei trei antreprenori de la Simtel spun că sunt pregătiți pentru noua logică în care urmează să intre.
O modă
Varianta plasamentului privat sau a listării tehnice (fără majorare de capital, într-o primă fază) pe piața secundară AeRO a devenit o modă a ultimului an pentru tot mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) cu acționariat local. În general, după momentul listării propriu-zise, prețul acțiunilor a avut o singură traiectorie: în sus sau în foarte sus. Și asta, în condițiile în care perspectivele economice în pandemie nu au fost printre cele mai strălucite.
Norofert (producător de îngrășăminte organice), Holde Agri Invest (proprietar de terenuri agricole), Agroland (retailer de articole pentru animale de companie și grădină), Safetech (companie de software în domeniul securității cibernetice) sau 2Performant (platformă de marketing colaborativ) sunt exemple care ilustrează tendința. „Am văzut niște povești de succes pe bursă care ne-au încurajat“, indică Sergiu Bazarciuc unul dintre motivele pentru care s-au decis să facă acest pas în 2021.
Care este, în definitiv, povestea pe care Simtel o vinde viitorilor săi investitori? Să ne întoarcem în 2005, când cei trei vindeau service-ul de telefoane mobile căruia compania îi datorează numele. Pe atunci, practic, au intrat în businessul mare. „Am început să cochetăm cu partea de infrastructură telecom“, spune Radu Vilău, „cel mai inginer“ din companie, după cum îl alintă ceilalți doi asociați. Astăzi, în acest domeniu, Simtel a construit site-uri 5G inclusiv în țările nordice, în Finlanda.
Esența Simtel vine din zona energiei regenerabile, un business în care au intrat în 2012 și care generează circa 70% din veniturile de aproape nouă milioane de euro realizate în 2020. Mai concret, compania construiește parcuri fotovoltaice și ulterior furnizează proprietarilor servicii de mentenanță. De asemenea, construiește pentru clienți-companii centrale electrice care folosesc energie solară – un business care are tot mai mulți clienți, pe fondul scumpirii energiei electrice. Clientul cu care cei trei au spart gheața pe acest segment a fost rețeaua de retail Penny Market.
Pentru centralele fotovoltaice ale clienților, Iulian Nedea avea anul trecut un plan pe șapte ani care ar fi urmat să se ridice la peste 60 de milioane de euro. Avea de gând să ia credite bancare cu care să construiască astfel de centrale, iar clienții ar fi urmat să le plătească treptat din economia rezultată în urma producerii de energie in-house.
Planul s-a schimbat după ce CEO-ul Simtel a înțeles că majoritatea clienților vor avea din ce în ce mai mult acces la finanțarea din fonduri europene care sunt alocate în cadrul programului „European Green Deal“. Acesta implică un set de măsuri care vizează reducerea poluării din aer cu 50-55% până în 2030 față de nivelurile înregistrate în anii ’90. Clienți pentru astfel de proiecte vor fi fără îndoială, doar că Simtel nu va mai juca și rolul de „bancă“.
Suișuri și coborâșuri
Deși pe val, energia verde nu este un domeniu lipsit de suișuri și coborâșuri. Să ne amintim de febra cu care se construiau parcuri eoliene sau fotovoltaice în urmă cu aproape un deceniu. Dezvoltatorii de parcuri erau stimulați de alocarea celebrelor certificate verzi, care le grăbeau amortizarea investiției. Începând cu 2015, mulți dezvoltatori au intrat în impas, întrucât schemele guvernamentale de acordare a certificatelor (plătite, la final, de clienții casnici și industriali) au fost amputate masiv.
Acționarii Simtel spun că nu au simțit acest impas, întrucât au continuat să ofere mentenanță pentru proiectele existente. În acest moment, furnizează astfel de servicii pentru parcuri care au capacitate cumulată de 70-80 de megawați, ceea ce ar putea asigura energia electrică pentru aproape 60.000 de persoane. Calculul este făcut în funcție de numărul de ore de soare pe an.
Tot cu Penny Market au avut un proiect-premieră și într-o altă zonă. „Am făcut o rețea de 12 stații de încărcare rapidă a mașinilor electrice“ pentru lanțul de retail, spune Iulian Nedea. Pe mai departe, cei trei antreprenori vor să facă o divizie distinctă axată pe stațiile de încărcare. Și din acest punct apar alte două ramificații: Simtel va crea atât o rețea proprie, cât și o platformă în care să integreze stații independente.
În 2021, asistăm la o reluare a euforiei regenerabilelor. Deși certificatele verzi sunt o poveste de domeniul trecutului, mai multe companii românești și străine și-au anunțat intenția de a construi până în 2025 parcuri fotovoltaice sau eoliene cu o capacitate cumulată de peste 3.000 de megawați (vezi pe larg la pag. 38). Pentru o mai bună înțelegere a acestei dimensiuni, România are în acest moment o capacitate totală de circa 4.500 de megawați de energie regenerabilă.
Simtel VS alții
Reîncălzirea domeniului este o veste bună pentru Simtel. Și pentru concurență, în egală măsură. Competitorii principali vin din zona de distribuție clasică. EON și Enel sunt două exemple în acest sens. Pe de altă parte, programe guvernamentale precum „Casa verde“, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu, stimulează construirea de surse de energie regenerabilă pentru gospodăriile personale. De aceea, tot mai multe companii intră pe această nișă, însă proprietarii Simtel vor să rămână dedicați pieței B2B.
Concurența nu le va putea afecta poziția și creșterea, crede Sergiu Bazarciuc. (De exemplu, anul trecut, veniturile companiei au avut un plus de 82% față de 2019.) Mixul de activități face ca businessul Simtel să fie greu de copiat. „Când preiei mentenanța unui parc fotovoltaic, ai activități de mecanică, electronică, automatizări, supraveghere video și telecomunicații“, spune Sergiu Bazarciuc. Pe scurt, e ideal pentru client ca toate aceste activități să fie livrate de un singur furnizor.
Simtel este și singurul service autorizat din România pentru PIMER, un producător italian de invertoare pentru panouri solare care a preluat afacerea de la suedezii de la ABB în 2019. Totodată, compania românească este cel mai mare service autorizat cu care lucrează PIMER, motiv pentru care face mentenanță și în Suedia, Germania, Ucraina, Anglia sau Bulgaria.
Cifrele
Pentru amatorii de cifre, prin plasamentul privat de anul acesta, care va fi urmat de listarea propriu-zisă pe AeRO, cei trei acționari vor să atragă între 2 și 2,5 milioane de euro prin vânzarea a aproximativ 15% din companie. Practic, acesta va fi pachetul de acțiuni care se vor tranzacționa pe bursă – free float. CEO-ul Iulian Nedea nu exclude să mai vândă, suplimentar, 5% din capitalul social către un investitor din cercul de apropiați.
Un calcul sumar făcut de NewMoney pe baza rezultatelor financiare de anul trecut (venituri de 8,8 milioane de euro, un profit operațional – EBITDA – de 10-15% și datorii de aproximativ un milion de euro) plasează valoarea Simtel la circa 15 milioane de euro. De-a lungul timpului, EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation and amortization) a crescut în tandem cu mărirea cifrei de afaceri per angajat. Iulian Nedea spune că din momentul în care acest parametru a atins 150.000-160.000 de euro per angajat, profitabilitatea operațională a început să crească. „Targetul nostru este să ajungem la venituri de 250.000 de euro per angajat“, afirmă CEO-ul Simtel. Având puțin peste 40 de salariați, parametrul este acum la circa 200.000 de euro.
E o socoteală conservatoare și nu este exclus ca investitorii să „prețuiască“ mai mult compania în momentul listării propriu-zise. Așa s-a întâmplat în multe dintre cazurile ieșirilor pe bursă de dată recentă.
Investitorii
Evaluările mai mult decât generoase pe care le-a dat bursa în ultimul timp ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor în investiții mai prudenți din industria de private equity.
„Ca investitor, întotdeauna mă sperie creșterile spectaculoase de evaluare peste noapte. Aici rămâne de văzut ce e sustenabil și ce nu“, afirmă Andrei Gemeneanu, managing partner la Morphosis Capital, un fond de investiții care, la sfârșitul anului trecut, a cumpărat un pachet minoritar de acțiuni din Clinicile Dr. Leahu. Valoarea acțiunilor Safetech, de exemplu, a crescut de peste zece ori față de prețul de ofertă din plasamentul privat realizat în octombrie 2020.
Pe de altă parte, șeful Morphosis crede că listarea tot mai multor companii e un lucru bun: „Asta înseamnă că multe IMM-uri din România au planuri conturate de creștere și o guvernanță mai riguroasă“.
Și Dragoș Roșca, fondatorul firmei de investiții Delta Asset Invest și președinte al Romanian Business Leaders (RBL), vede în AeRO un „instrument pentru antreprenorii care vor să facă fie o majorare de capital, fie un exit parțial, continuând să-și păstreze controlul“. Iar acest „instrument“ este foarte potrivit mai ales pentru companiile care au atras înaintea listării zeci de investitori mici care vor să vândă.
Apropo de riscurile AeRO pentru investitori, el crede că aceștia ar trebui să privească cu mai multă precauție emisiunile de obligațiuni și să analizeze mai mult capacitatea emitenților de a restitui împrumuturile. „Oare de ce UiPath nu s-a finanțat prin emisiune de obligațiuni pe piața americană, ci din investiții succesive ale unor fonduri?“, se întreabă retoric președintele RBL. El face trimitere la sofisticarea investitorilor din Statele Unite, care înțeleg că pentru riscuri atașate ridicate (companiile tehnologice sunt un astfel de exemplu), obligațiunile sunt instrumentul nepotrivit.
Iulian Nedea a fost curios să vadă ce așteptări au investitorii legat de viitorul emitent și a vorbit cu câțiva dintre ei. Răspunsul unanim a fost că ar cumpăra acțiuni Simtel nu pentru dividende, ci pentru perspectiva creșterii prețului în timp. Există companii pe bursa de valori care distribuie constant dividende importante – Petrom sau Banca Transilvania sunt două exemple –, însă prețul acțiunilor nu are o volatilitate ridicată.
Spre deosebire de o ofertă publică inițială (IPO), plasamentul privat se adresează unui număr limitat de investitori, maximum 149, care de obicei sunt profesioniști și dispun de resurse financiare suficiente pentru a subscrie o parte semnificativă a ofertei, potrivit unui ghid pentru antreprenori realizat de Bursa de Valori București.
Trei pași
Și apropo de simboluri, acționarii Simtel mai au trei pași până când își vor vedea compania cotată efectiv pe AeRO. Sunt pe cale să se transforme în societate pe acțiuni, urmează să aleagă o casă de brokeraj și să stabilească prețul final la care vor fi vândute titlurile în plasamentul privat.
Trei pași mici pentru piața de capital, trei pași uriași pentru ceea ce acum 21 de ani era un service de telefoane mobile la Piața Romană.
AeRO – GHID DE LISTARE
Birocrația pe care o implică listarea unei companii pe piața secundară AeRO este mai redusă decât cea presupusă de intrarea pe piața principală a Bursei de Valori București (BVB).
- MINIMUM. Capitalizarea anticipată a companiei trebuie să fie de cel puțin 250.000 de euro, față de un milion de euro, cât este pragul de jos pe piața principală. De asemenea, pentru a fi admisă pe AeRO, compania trebuie să vândă
- cel puțin 10% din acțiuni sau să atragă cel puțin 30 de investitori.
- MAI IEFTIN. Nu este obligatorie realizarea unui prospect, ci doar a unui document de prezentare – memorandum. Totodată, costul de admitere este mai scăzut decât în cazul pieței principale.
- LA RAPORT. După listare, sunt obligatorii rapoartele financiare semestriale și anuale. Cele din urmă trebuie auditate. Reprezentanții BVB spun însă că rapoartele trimestriale, deși opționale, sunt totuși recomandate.
Acest articol a apărut în numărul 112 al Revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly