Totul se plătește. Și în economie și în politică

Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an a creat emoție în mediul de business. Inițial, în ziua în care a fost anunțată decizia că alegerile vor fi reluate de la zero, cursul valutar a dat mici semne de incertitudine. Cursul a crescut ușor peste cinci lei pentru un euro, iar unele case de schimb au rămas fără valută.

Businessul de după anularea alegerilor prezidențiale

În timp ce toată lumea se aștepta ca mediul de business să fie zdruncinat, luni 9 decembrie, în prima zi lucrătoare de după anunțul anulării alegerilor Bursa de Valori București a deschis pe verde. Și nu doar atât, în doar 30 de minute de la începutul tranzacționărilor rulajul pe bursă a fost de 2,6 milioane de euro.

Oamenii de afaceri nu au întârziat să reacționeze mesajul principal, fiind unul de prudență.  „România traversează în aceste zile o criză politică fără precedent generată de aceste ingerințe externe în procesul electoral, care are deja consecințe economice semnificative. Mesajul nostru este ferm: mediul economic rămâne unit, responsabil și orientat către stabilitate.  Vreau să fiți siguri că toți liderii și antreprenorii, alături de angajații companiilor pe care le reprezentăm, fac tot posibilul ca economia să rămână stabilă, chiar și în astfel de vremuri complicate. Încrederea în direcția europeană și în piața liberă rămâne un pilon fundamental pentru mediul de afaceri”, a transmis Radu Burnete,director executiv al Confederației patronale Concordia.

„Îndemn toți politicienii să fie atenți la semnalul pe care l-au primit. Oamenii sunt frustrați de corupție, bani publici risipiți și un stat care adesea îi tratează cu dispreț. Schimbarea acestor practici și atitudini trebuie să înceapă imediat. În paralel cu organizarea unui proces electoral corect, Guvernul trebuie să se concentreze pe acele măsuri care vor stabiliza deficitul și economia”, a adăugat Burnete.

Înainte cu câteva zile de pronunțarea Curții Constituționale refertor la alegerile din 24 noiembrie, mediul de afaceri era profund îngrijorat de direcția pe care ar fi putut porni România dacă la Cotroceni ar fi urmat să vină un președinte pro-rus.

„Varianta unei Românii reprezentată la cel mai înalt nivel de un președinte cu viziuni pro-ruse și promotor al unui model economic demn de secolul trecut, izolaționist, va avea consecințe imediate prin scăderea abruptă a pieței de capital, prin scăderea ratingului de țară și creșterea dobânzilor cu care România se împrumută”, transmitea Romanian Business Leaders într-un comunicat de presă, transmis înaintea deciziei CCR.

În ediția de iarnă a NewMoney transmitem pe larg o radiografie a mediului de afaceri din România, pentru anul 2025, unde situația economică este comentată pe larg de analiști cunoscuți și de mai mulți antreprenori cu businessuri mai mari sau mai mici.

Economia, în jungla politică

După alegerile de la 1 decembrie 2024, mediul de business și nu numai a început să-și pună întrebări. Una dintre acestea este cum va fi guvernată țara, în condițiile în care avem parte de o reprezentare politică foarte fragmentată, pragul electoral fiind atins de nu mai puțin de șapte partide.

Dacă la alegerile parlamentare precedente, din urmă cu circa patru ani, în Parlamentul României intra un partid suveranist, AUR, acum sunt nu mai puțin de trei: AUR, SOS și POT. Printre cei care au reacționat imediat, la cald, după alegeri au fost sociologii și analiștii politici, care se aș­teaptă la patru ani în care nu vom duce lipsă de tensiuni economice și politice.

COMPLICAT DE GUVERNAT. Politologul Andrei Țăranu consi­deră că va urma o perioadă în care sunt aproape imposibil de realizat reforme. „Nu cred că sunt posibile reforme în perioada imediat următoare pentru că o re­formă cons­ti­tu­țională are nevoie de două treimi din cele două camere. Va fi imposibil, în condițiile în care mai bine de o treime sunt din zonele radicale, suveraniste, extre­miste, izolațio­niste. Chiar dacă le-ar conveni anumite pasaje, sunt de principiu împotriva a tot ceea ce e propus sau vine din partea puterii“, a spus politologul Andrei Țăranu pentru NewMoney.

Iar această situație era așteptată și de sociologi, care spun că încă din perioada pandemiei au sesizat dezvol­tarea unor curente extremiste la nivelul clasei politice. „As­censiunea curentului naționalist, suveranist, radical nu este o informație nouă. Noi, la INSCOP Research, am pu­blicat încă din 2021-2022 mai multe date pe acest subiect care ară­tau că acest bazin se poate duce spre 30%“, adaugă sociologul Remus Ștefureac, director general al INSCOP Research și coordonator al businessului NewMoney.

În condițiile în care partidele suveraniste au fost votate în număr destul de mare, Andrei Țăranu vede dificilă și accesarea de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), așteptându-se la piedici din partea acestor noi formațiuni politice cu viziuni antieuropene.

„Partea cu reformele este foarte greu de trecut, în con­di­țiile în care noi continuăm să avem nevoie de reforme pentru a lua banii din PNRR. Cel mai bine și inteligent pentru următorul guvern ar fi să se concentreze pe cele 50 de miliarde de euro care sunt din fondurile de coeziune, să le absoarbă pe alea, iar la cele din PNRR să se uite către capitolele care pot fi încheiate fără să se trezească cu o opoziție masivă din partea partidelor extremiste“, explică Andrei Țăranu.

Mediul de business avertizează și el că pot apărea de­rapaje în dezvoltarea economică a țării și consideră că România trebuie să-și continue reformele pentru a-și consolida creșterea economică. „Pentru un mediu antrepreno­rial prosper și pentru o societate în care să vrem să trăim, avem nevoie în continuare de o democrație func­țională, de existența unui ecosistem de business ancorat în legislația europeană și în piața unică, de stabilitate fis­cală, instituțională și politică“, transmite organizația Romanian Business Leaders într-un comunicat de presă.

Mediul antreprenorial avertizează că va urma un an foarte greu din punct de vedere eco­nomic. „Problema deficitului nostru s-a agravat teribil în ultimele două săp­tămâni premergătoare alegerilor parlamentare. Dacă ne așteptam la un an greu, acum am cer­ti­tudinea că vom avea un an greu. României îi va fi mai greu să se împrumute de pe piețele internaționale. E clar că am dat un semnal negativ. Economia noastră era pe un trend de în­cetinire, acum cu siguranță a frânat mai tare. Trebuie să ținem cu pumnul de finanțele publice să nu derapeze mai mult, să începem să reducem deficitul, să nu ne explodeze balanța comercială“, menționează Radu Bur­nete, di­rectorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

CUM S-A AJUNS AICI. Nemulțumirile celor care au votat cu partidele suveraniste au pornit într-o mare măsură și din modul în care s-a dezvoltat economia. Potrivit lui Remus Ștefureac, acest bazin suveranist a fost alimentat atât pe fondul unor teorii conspiraționiste postpandemie, cât mai ales pe fondul unui naționalism economic generat de frustrări economico-sociale.

„Beneficiile aderării la Uniunea Europeană nu au fost distribuite în mod echitabil în România. Ele s-au concentrat pe marile aglomerări urbane, în marile orașe, unde nivelul de trai a crescut, unde se creează permanent locuri de muncă bine plătite, unde serviciile devin mai bune, în contrast cu micile orașe, cu mediul rural, unde nivelul de trai nu a crescut foarte mult, unde nu s-au creat locuri de muncă, unde o mare parte a populației active tinere a fost nevoită să emigreze în țările occidentale, de unde, de asemenea, a fost alimentat acest tip de vot, pe fondul frustră­rilor economice și sociale“, detaliază Remus Ștefureac.

Iar reprezentanții formațiunilor extremiste s-au adresat permanent maselor nemulțumite de nivelul lor de trai. Cel mai eficient canal de comunicare în acest sens a fost mediul online. Și mai ales platforma de social media TikTok. Modul în care informațiile au fost comunicate au fost re­cep­ționate cu ușurință de utilizatori.

„Algoritmul de social media al TikTok favorizează mesajele scurte. Este un conținut specific. Conținut video între 15 secunde și 60 de secunde, fără text“, spune Steffen Heringhaus, fondator al agenției de performance marketing Five Elements Digital.

El precizează că, în perioada electorală, atât PSD, cât și USR au cheltuit sume mari de bani în zona de social media, însă campaniile lor au fost orientate către Facebook. Dar partidele suveraniste au căutat un alt tip de public, care utilizează în special platforma TikTok.

În Europa Cen­trală și de Est, platforma are în jur de 92 de milioane de utilizatori. Pe categorii de vârstă, 25% dintre utilizatori au între 10 și 19 ani, 22,4% au între 20 și 29 de ani, 21,7% au între 30 și 39 de ani, 20,3% au între 40 și 49 de ani, iar res­tul de 10,6% – de la 50 de ani în sus.

TOTUL SE PLĂTEȘTE

Anul 2025 are în față o mulțime de în­cer­cări pentru economie și pentru mediul de afaceri. Revista NewMoney realizează o sin­teză a acestor provocări: de la cele macroeconomice la așteptările privind creșterea taxelor și impozitelor și de la impactul necunoscutelor din economia mon­dială până la dificultățile pe care le au companiile în a-și face un plan de afaceri.

Planul fiscal, criticat la București, a fost aprobat la Bruxelles, de Comisia Euro­peană, ceea ce înseamnă un pas înainte în găsirea unui traseu fiscal predictibil. Dacă, însă, citim îngrijorările oamenilor de afa­ceri, vom constata că ele se referă la men­ținerea afacerilor pe linia de plutire, la difi­­cultatea accesului la capital și la calcularea cu prudență a unor viitoare investiții.

Nota de plată va veni în 2025. Excesele elec­torale și cheltuielile nemăsurate ale bugetului au dezechilibrat finanțele pu­blice. După petrecere urmează, inevitabil, „întristarea“, adică decontul. În următorii ani se vor achita notele de plată ale „me­mo­­rabilului“ 2024.

Marea întrebare este: cine va plăti? Mediul de afaceri sau statul? Povara va fi îm­părțită? Sunt întrebări la care decidenții politici trebuie să răspundă încă din pri­mele luni ale anului 2025.

„În 2025, o corecție fiscală va fi inevitabilă“

Laurian Lungu, cofondator al think tankului de economie aplicată Consilium Policy Advisors Group, vorbește despre problemele și riscurile macroeconomice ale României. Și subliniază că măsurile fiscale de anul viitor ar trebui să fie făcute „fără sacrificarea creșterii economice“.

NewMoney: Anul acesta se va încheia cu rezultate macroe­co­no­mice îngrijorătoare. Cât de mult vor afecta ele evoluțiile de anul viitor?

Laurian Lungu: Anul 2024 a fost caracterizat de o încetinire a economiei, de o adâncire a deficitelor gemene (deficitul bu­getar și deficitul comercial, n.r.) și de creșterea datoriei pu­blice. Aceste evoluții arată că, în 2025, o corecție fiscală va fi ine­vi­tabilă. Dar consolidarea fiscală va trebui făcută fără sacrifica­rea creșterii economice. De aceea, oamenii de afa­ceri cred că, înainte de măsuri privind creșterea taxelor și im­pozitelor, este nevoie de decizii care să oprească risipa bugetară și să mă­rească nivelul încasărilor bugetare. Anul 2024 este un exemplu elocvent: veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15%, în timp ce cheltuielile au urcat cu 30%. De asemenea, orice schim­bare bruscă a taxelor va duce la scă­derea competitivității economiei românești.

De aceea, societatea românească, în general, și mediul de afaceri, în particular, au nevoie de deschidere și dialog.

– Care sunt evoluțiile negative care atrag atenția?

– Cred că ar trebui să începem cu creșterea economică. Vedem că se află pe o pantă descendentă, din mai multe motive. Primul este efectul pachetului fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024 și care, bineînțeles, că a frânat econo­mia. Un pachet fiscal care nu a avut o anvergură foarte mare, însă el s-a pliat pe o descreștere a economiei. Un alt efect este cel al Europei, care încetinește. De exemplu, în anul 2024, eco­nomia Germaniei, după o previziune de creștere cu 0,3%, a ajuns la o contracție cu 0,3% și, cum multe companii de la noi au legături comerciale cu Germania, este evident că și acest fapt a dus, în special, la încetinirea sectorului industrial.

Deficitele macro sunt a doua mare problemă a economiei ro­mânești. Avem așa-numitele deficite gemene, ambele estimate să ajungă la 8% din PIB (produsul intern brut, n.r.) în anul 2024. Întrebarea este: cum vor fi corectate aceste deficite în următorii ani? Pentru că nu vorbim doar despre anul viitor. Este însă foarte important anul viitor, pentru că este un semnal pentru piețe, în sensul că, dacă anul viitor nu faci ceea ce ți-ai asumat, adică să reduci în special deficitul bugetar, atunci cu siguranță că România va avea probleme mari.

În mod normal, ajustarea fiscal-bugetară nu ar trebui să fie foarte mare. Practic, o reducere de deficit la nivelul statelor europene cu 1,3%-1,4% din PIB este fezabilă. Am avut redu­ceri de deficit, după criza din 2008-2009, și am avut chiar și pași mari de reducere, însă acum economia se află pe o pantă descendentă.

„Este clar că autoritățile au în plan creșteri de taxe sau impozite“

– Mediul de afaceri se întreabă dacă vor crește sau nu taxele sau impozitele. Se poate anticipa un răspuns?

– Va veni și al doilea pachet fiscal. Este clar că autoritățile au în plan creșteri de taxe sau impozite, chiar dacă la ora aceasta nu știm în ce direcție este plănuită această creștere de taxe. Eforturi sunt de ambele părți, adică și creșteri de taxe, și re­duceri de cheltuieli. Din documentele Guvernului reiese că vor să crească veniturile bugetare cu 1,1% din PIB. Este o va­loare mare, pentru că probabil va trebui să se umble la TVA. Sunt multe incertitudini și acestea afectează sectorul de business, pentru că firmele riscă să rămână cu planurile de afaceri în aer, pentru că, dacă nu știi ce taxe cresc, nu poți să îți faci un plan de business.

În opinia mea, sunt făcute calculele de către suportul teh­nic al Ministerului Finanțelor și vedem că planul Guvernului este pregătit, dar cu siguranță vor fi discuții după instalarea noului guvern. Timpul este esențial. Dacă se pierde un trimestru, se va îngreuna corecția fiscală. În ceea ce privește chel­tuielile bugetare, nu se pot face prea multe. Se poate doar umbla la cheltuielile cu bunuri și servicii și la cele cu salariile bugetare. Se mai poate vorbi despre eficiența aparatului bu­getar și, bineînțeles, despre cheltuielile cu personalul. De acolo se pot economisi bani. De asemenea, vor fi, probabil, in­vestiții mai mici anul viitor decât anul acesta. Eu văd o re­ducere a cheltuielilor bugetare.

„Este nevoie de o restructurare puternică a cheltuielilor bugetare“

– În planul fiscal publicat de Guvern se folosește sintagma „creș­tere moderată“. Termenul este neclar, pentru că se vorbește de o creștere moderată a cheltuielilor cu salariile bugetare, dar che­ltuielile trebuie să scadă ca procentaj din PIB. Se poate în­tâmpla acest lucru?

– Perioada de șapte ani este lungă și aici văd problema de fond. Poate că, pentru o perioadă, ar putea să existe o creș­tere moderată de cheltuieli, un an sau doi, dar la un moment dat va trebui să existe o restructurare a cheltuielilor bugetare. Nu cred că se poate ajunge la o scădere a ponderii în PIB, în absența unei restructurări administrative. Este nevoie de o restructurare puternică a cheltuielilor bugetare. Dacă vrei să păstrezi numărul de angajați și să crești salariile peste rata inflației sau uneori chiar sub inflație, va fi greu să faci acest lucru timp de șapte ani.

„Există riscul extern“

– Ce elemente de incertitudine mai avem în 2025?

– Unul dintre ele este inflația. Nivelul inflației depinde într-o oa­re­­care măsură de politica fiscală și de tipul de taxe care vor fi modificate, pentru că, dacă va exista un impuls fiscal, de creștere a taxelor, este evident că inflația va crește, ceea ce va atrage după sine o creștere a ratei dobânzii. Altfel, ris­cul de țară va crește și automat vor crește dobânzile la care se împrumută statul. Trebuie găsită linia fină prin care crești taxele fără a influența prea mult inflația sau rata dobânzii. Pentru că, pe un fundal de încetinire a economiei, toate aceste lucruri creează un cocktail destul de periculos. Va exista riscul intrării în recesiune, în acest caz, dacă măsurile econo­mice nu vor fi cumpătate.

Bineînțeles, există riscul extern. Noi aici ne uităm la politi­ca autohtonă, dar factorul extern contează foarte mult. Este o pro­babilitate ridicată ca să se schimbe condițiile externe de anul viitor și în acest caz vor afecta și economia noastră.

– Cursul de schimb a fost extrem de stabil. Va fi la fel în 2025?

– Depinde de felul în care va fi ghidată politica fiscală. Deo­cam­dată, BNR a practicat un cost controlat. Sunt companii care susțin că evoluția cursului de schimb leu-euro le-a frânat competitivitatea. Sunt argumente pro și contra. Oricum, BNR stă destul de bine la capitolul rezerve valutare, dar este indicat să nu ajungem în momente de tensiune pe piață, în care banca centrală să fie nevoie să apere stabilitatea cursului.

– Sunt așteptări mari în materie de utilizare a fondurilor europene. Vor fi ele împlinite?

– Depinde de voința de implementare a acestor jaloane și ținte. Adică, din punct de vedere politic, unele dintre ele sunt considerate mai puțin importante. Guvernul, chiar asumân­du-și riscul de a nu primi o anumită cotă dintr-o tranșă de la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.), nu im­­plementează anumite reforme. Este un risc politic asumat, deci depinde de voința autorităților de a implementa refor­mele. Cu siguranță, nu vom atrage toți banii, dar acest lucru era știut de la început, ținând cont de experiența noastră de până acum cu fonduri europene. Problema este că la orizontul următorilor ani o bună parte dintre fondurile europene nu se vor mai acorda și atunci rămâne de văzut ce motoare de creștere și ce structură va avea economia românească. După pandemie, fondurile europene au reprezentat un impuls mare pentru economie. Au venit mulți bani și au ajutat eco­­nomia. Dar economia românească a crescut după pande­mie, în medie, mai puțin decât media dinainte de criza sani­tară, chiar și cu aceste fonduri. Și atunci, ne punem întreba­rea ce vom face după anul 2026, atunci când o parte din fon­durile europene nu vor mai fi alocate României?

Nota de plată

Antreprenorii români așteaptă cu multă precauție 2025, după un an în care guvernanții au crescut excesiv cheltuielile bugetare. Nota de plată va ajunge mai mult ca sigur în mediul de business.

 Un studiu realizat în aprilie 2024 de Consiliul Națio­nal al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România arăta că 40% din companiile chestionate se așteptau la o stagnare a investițiilor pe tot parcursul anului și la o creștere mai temperată a businessurilor. În noiembrie 2024, Romanian Business Leaders (RBL), organizație care militează pentru drepturile me­diului de afaceri, constata că, spre finalul anului, mulți antreprenori acuzau accesul limitat la surse externe de capital.

În aceste condiții, pentru a-și menține afacerile pe linia de plutire, 65% dintre antreprenorii care au participat la studiul RBL au apelat la resurse proprii, 20% au făcut credite bancare, iar 15% au luat credite comerciale. Pentru 2025, antreprenorii cred că pe me­diul de afaceri va exista o presiune financiară crescută și se va accentua dificultatea accesului la capital.

UN AN DIFICIL. Potrivit unei companii specializate în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, în 2025 se vor înregistra dezechilibre majore în rândul companiilor din sectorul agricol, care nu-și vor mai putea plăti datoriile. Și asta, în condițiile în care între 1 ianuarie și 30 septembrie 2024 au fost for­mulate 123 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva companiilor din sectorul agricol.

Un studiu transmis în noiembrie 2024 de platforma Termene.ro arată că antreprenorii reclamă deja lipsa de lichidități pe fondul secetei, care a afec­tat multe businessuri din domeniul agricol. În aceste condiții, companiile din domeniul insolvențelor esti­mează că problemele agricultorilor pentru a-și fi­nanța businessurile vor fi mult mai mari decât anul acesta.

Și micii antreprenori din zona producției alimentare se așteaptă ca în 2025 să apară condiții mai grele pentru afacerile lor. „Nota de plată pentru acoperirea gău­ri­lor de la buget, nouă ne-a venit încă din 2024, când au fost eliminate subvențiile pentru plata salariilor în agricultură. Practic, pentru a nu micșora ve­niturile salariaților, am fost nevoiți să creștem cu 25% fon­dul de salarii“, spune Răzvan Rusu, antrepre­nor care activează pe piața produselor tradiționale sub brandul Răzvan Idicel.

Acesta mai spune că firmele mici ar putea avea pro­bleme dacă Guvernul va scădea plafonul pentru plata impozitului de 3% la microîntreprinderi de la o cifră de afaceri de 500.000 de euro la 88.500 de euro. Potrivit lui Rusu, „micilor companii le va fi aproape imposibil să treacă de la impozitul de 3% la 16%“. În aceste condiții, spune antreprenorul, chiar și compa­niile mici trebuie să-și adapteze activitatea, astfel încât să nu-și pună în pericol productivitatea.

El acuză inclusiv accesul la fonduri din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la care nu se încadrează micile companii, fiind avantajate doar businessurile mari. Pe acest fond, companiile mici vor fi împinse să își susțină investițiile cu ajuto­rul credite­lor bancare, la care antreprenorul spune că va apela și el pentru înființarea unei noi unități de producție.

Pe finalul lui 2024, TVA pentru unele produse a cres­cut de la 9% la 19%, ceea ce înseamnă că, pentru a rezista pe piață, antreprenorul trebuie să vândă vo­lume mult mai mari. Mai mult, Rusu se așteaptă ca din 2025 să crească inclusiv presiunea birocratică și controalele ANAF, în condițiile în care legislația fis­cală suferă modificări aproape lunar.

PROBLEME ȘI LA CASE MAI MARI. Nu doar micii antreprenori se tem de măsurile fiscale care le pot afecta activitatea în 2025. Inclusiv cei care au mari bu­sinessuri spun că noul an va fi unul cu multe pro­vocări. „În mod normal, noi ar trebui să ne uităm cum implementăm noi tehnologii pentru a crește bu­si­nessurile. Însă problemele vor veni din direcția schim­bărilor de taxe, lucru care nu va putea fi evitat“, consideră Felix Pătrășcanu, cofondator al companiei de curierat Fan Courier. El crede că mai multe companii care încă merg bine ar putea fi destabilizate dacă guvernanții vor pune accent pe majorarea de taxe în mediul antreprenorial, care deocamdată aduce venituri destul de mari la bugetul statului.

În ceea ce privește taxarea suplimentară, vești bune nu vin nici din zona instituțiilor financiare sau a celor din energie. Cu o săptămână înainte de pri­mul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie 2024, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea impozitului suplimentar pentru instituțiile de credit și pentru companiile din petrol și gaze.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, instituțiile de credit vor avea de achitat un impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri, iar de la 1 ia­nuarie 2026, acesta va scădea la 1%. La rândul lor, companiile din domeniul energiei vor fi nevoite să plătească un impozit specific de 0,5% din cifra de afaceri, indiferent de veniturile pe care le generează. Până acum erau obligate să plătească acest impozit companiile din domeniul energiei cu o cifră de afa­ceri de peste 50 de milioane de euro. La data pu­bli­cării acestui material era încă în discuție o taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au ve­ni­turi de peste 50 de milioane de euro, lucru care ar face ca taxarea suplimentară a firmelor din domeniul energiei să ajungă 1,5%.

Pe acest fond, analiștii spun că o nouă creștere a inflației, ceea ce ar însemna prețuri de consum mai mari, este inevitabilă, iar economia ar putea resimți toate aceste tensiuni.

PERICOLUL GLOBAL. Antreprenorii români se uită atent și către economiile din jurul nostru, în special către cea a Germaniei, unde problemele din indus­tria de automotive s-au accentuat la final de an. Pro­du­cătorul Volkswagen este nevoit să își restructu­reze activitatea. Și asta, cu atât mai mult cu cât industria noastră a fost influențată în ultimii ani de in­dus­triile europene, indiferent de domeniile de activitate. Multe companii germane au sau au avut businessuri în România, iar un eventual derapaj al firmei-mamă va fi greu de absorbit de o sucursală locală.

„În 2025 o să fie o aterizare forțată a economiei noastre, pentru că vor fi mai mulți factori care vor ac­ționa simultan“, spune Vlad Năstase, fondator al com­paniei de consultanță Concilium. El precizează că 2025 începe cu o economie în scădere și cu o diminuare a consumului, iar creșterea de taxe și impo­zite este mai mult ca sigură. Iar la nivelul mediului de afaceri, costurile de finanțare vor crește.

„Vistieria statului trebuie să se alimenteze, iar fondurile europene nu sunt la un grad ridicat de absorb­ție“, detaliază Vlad Năstase. El mai spune că mare parte a companiilor locale sunt prea mici ca să ab­soarbă șocuri mari. Menționează că este vorba de ta­xarea microîntreprinderilor, lucru care ar putea con­duce la dezechilibre. În sensul că mulți vor căuta să diminueze valoarea taxelor, lucru care ar putea să ducă la diverse artificii care vor încuraja afacerile la gri sau la negru.

Vlad Năstase spune că e prematur să vorbim acum de recesiune, însă crede că producătorii auto români vor avea probleme serioase anul acesta, fiind posibile eventuale disponibilizări. Antreprenorul mai spune că modelul de business din România nu este unul care să nu implice diverse riscuri. El precizează că multe companii lucrează cu credit de la furnizor, lucru care ar putea conduce la unele reacții în lanț în cazul unor disfuncționalități financiare.

„În mod normal, mulți antreprenori își fac strategiile de business pe trei-cinci ani. În actualele condiții economice, ele ar trebui regândite chiar și la șase luni. Când sunt probleme, automat apar și oportu­ni­tăți, iar dacă acestea sunt speculate cum trebuie, afa­cerile nu vor avea de suferit. Antreprenorii trebuie să fie foarte atenți cu informațiile de business“, men­ționează Vlad Năstase.

Lucrurile nu sunt strălucite nici în industria turismului. „În ultimul an, turismul nu a fost grozav. Pu­tem vorbi de unele situații în care am avut stagnare și chiar scădere“, spune Alin Burcea, fondator al agenției de turism Paralela 45. El consideră că, în 2025, pentru a evita o eventuală recesiune, Guvernul trebuie să fie atent la toți indicatorii economici, astfel încât industriile să nu fie supuse unor șocuri mari.

SURSE FOTO: Shutterstock, Laszlo Raduly, Getty Images