Totul despre amânarea ratelor. Ce înseamnă acest lucru atât pentru debitori cât și pentru sistemul bancar

Amânarea ratelor, o soluție pe care Guvernul României o propune în contextul dificultăților cauzate de creșterea ge­neralizată a prețurilor, s-ar putea să nu fie prea benefică nici pentru debitori, nici pentru sistemul bancar.

Cu toate că încă nu au fost bătute în cuie aspecte importante ale noului moratoriu public prin care companiile și populația ar urma să poată apela, din nou, la amâ­narea cu nouă luni a plății ratelor bancare, măsura ridică o serie de temeri cu pri­vire la impactul pe care îl va avea la adresa stabilității financiare. Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a precizat că noul mecanism ar urma să func­ționeze similar celui instituit în pandemie, o dife­rență importantă fiind criteriul de accesare.

„Schimbarea de paradigmă față de mo­ratoriul din 2020 va fi aceea a creșterii cheltuielilor sau costurilor. În pandemie, criteriul principal a fost scăderea veniturilor. Acum vom avea drept criteriu creș­te­rea cheltuielilor per familie sau creș­te­rea costurilor per companie cu 25% față de perioada anului trecut. La companii va fi raportat la utilități“, a explicat Adrian Câciu după o ședință de guvern de la sfâr­șitul lunii mai.

La fel ca la moratoriul anterior, do­bânda aferentă perioadei de amânare se va ca­p­italiza, iar creditul va fi prelungit cu lunile respective, a mai explicat oficia­lul. Cele mai importante aspecte pen­tru bănci – cum vor fi privite de autoritatea de reglementare aceste credite cu rate amânate și în ce măsură vor trebui să constituie provizioane pentru ele – au ră­mas în aer.

Situația din pandemie

Detaliile despre impactul moratoriului anterior arată că acesta a fost larg accesat, în special de companii. Din iunie 2020, un număr de 126.000 de companii au beneficiat de acesta. Majoritatea au fost IMM-uri din sectoarele economice cele mai afectate de pandemie – servicii (51%) și co­merț (24,6%). Înaintea instaurării moratoriului, aceste companii dețineau credite totale în valoare de 23,9 miliarde de lei – 20,6% din totalul expune­ri­lor bancare că­tre companiile nefinanciare. De asemenea, acestea aveau o rată a credi­telor neperformante de 9%, peste cea de la nivel agregat, de 7,5%.

„Situația expunerilor bancare a companiilor care au apelat la moratorii a suferit o înrăutățire comparativ cu perioada ini­țială, rata de neperformanță aferentă acestor firme majorându-se până la 12,6% (contrar tendinței de scădere constatată la nivel agregat), pe fondul creșterii atât a întârzieri­lor la plată de peste 90 de zile, cât și al în­cadrării în improbabilitate de plată din par­tea instituțiilor de credit“, se arată în cel mai recent raport al Băncii Naționale a României (BNR) privind stabilitatea finan­ciară.

Din punctul de vedere al importanței în economie, la nivelul anului 2020, companiile care au apelat la moratorii dețineau 5% din activele totale, generau 4,1% din valoa­rea adăugată brută și angajau 5% din totalul salariaților din cadrul sectorului companiilor nefinanciare. În cazul portofoliului de credite acordate populației, debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite aveau un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceștia având un grad de îndatorare mai însemnat. „Analiza matricei de tranziție și a ratelor de neperformanță arată o deteriorare a capacității de plată mai pronunțată în cazul acestor debitori, în special al celor cu cre­dite de consum“, mai avertizează raportul băncii centrale.

Neperformanța ascunsă

Carmen Reinhart, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale, și Leora Klapper, economist prin­cipal al echipei de cercetare din sectorul financiar și privat a aceleiași instituții, avertizau, într-o opinie, asupra efectelor ad­verse pe care le pot avea aceste moratorii, instituite în multe țări din lume în con­textul pandemiei. Autoarele averti­zează că acestea s-au suprapus unor crize ale datoriilor private care „musteau“ deja în multe economii din lume. Moratoriile au fost înso­țite de diferite reglementări care au permis băncilor să nu reclasifice aceste împrumuturi drept neperformante și implicit să nu constituie pro­vi­zioane suplimentare, obiectivul autorită­ților fiind acela de a le lăsa su­ficient capital pentru a credita economia.

„Odată cu expirarea moratoriilor de ur­gență în multe țări, gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, în special firmele mici și mijlocii, se confruntă cu rambursări de împrumuturi pe care nu și le mai pot permite. Acest lucru amenință să conducă la un val de neperformanțe cu implicații de amploare pentru redresarea economică, în special în țările cu venituri mici și medii, care se luptă încă să revigoreze creșterea“, au avertizat cele două specialiste, într-un text publicat pe blogul instituției.

Importanța supravegherii debitorilor care au apelat la moratorii nu a fost scă­pată din vedere nici de oficialii băncii centrale din România. „Condițiile specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluțiilor necesare în vederea limi­tării pierderilor pentru economie“, se arată în raportul amintit.

Noile realități

Capacitatea multor debitori de a relua plata ratelor a fost, cu si­gu­ranță, afectată de impactul celor mai recente șocuri: criza din energie, avansul in­flației, deteriorarea situației economice din cauza blocajelor de pe lanțurile globale de aprovizionare etc. În acest context, băncile centrale s-au văzut nevoite să reia ciclul de majorare a dobânzilor, iar acest lucru dă mereu emoții cu privire la evo­lu­ția ratei creditelor neperformante.

În România, aproape 490.000 de debitori persoane fizice au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima Casă și credite de consum legate de indicele ROBOR, care a depășit 6%, dublu față de nivelul la care a început anul, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În cazul companiilor, majoritatea dobânzilor sunt variabile. „Nu vrem să avem o explo­zie de credite neperformante, dar și aici unii zic că poți să ai explozie dacă nu faci moratoriu, alții – că poți să ai dacă faci mo­ratoriu. E finețe, fine tuning. Suntem în dis­cuție“, a comentat guvernatorul BNR.

Viitorul moratoriu s-ar putea însă să di­fere semnificativ față de cel din pandemie. Atunci a exis­tat un ghid al Autorității Bancare Europene (EBA), care a permis BNR să flexibilizeze cadrul prudențial, astfel ca împrumuturile amânate să nu fie conside­rate neperformante. Pe cale de consecință, băncile nu au fost nevoite să pună bani deoparte. În pre­zent, un astfel de cadru nu mai există, ceea ce înseamnă că băncile vor trebui cel mai probabil să constituie provizioane pentru aceste credite.

Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, nu a oferit nicio clarificare cu privire la acest aspect, precizând doar că ordonanța de urgență prin care va fi introdus noul meca­nism va fi avizată și de BNR, care ar urma să emită o metodologie în acest sens.

Provizioanele au un efect important asupra profitabilității sistemului bancar. În 2021, când băncile au avut costuri mai mici cu riscul, profitul net a urcat la 6,4 mi­liarde de lei, față de 5,1 miliarde de lei în anul în care a izbucnit pandemia. Diferența ar fi putut fi mai mică dacă moratoriile ar fi însemnat constituirea și mai multor pro­vizioane.

Indicatori de risc

Toți indicatorii relevanți pri­vind „sănătatea“ siste­mului bancar din România arată că acesta nu se confruntă cu probleme și că ar face față unor eventuale șocuri eco­nomice sau financiare.

• NPL. Rata creditelor neperformante (NPL) a scăzut în februarie pentru a 11-a lună la rând, cu 0,05 puncte procentuale (pp) față de ia­nuarie, respectiv 0,6 pp față de februarie 2021. Tendința s-a menținut și în martie, rata creditelor neperformante înregistrând în primul trimestru al lui 2022 un ni­vel mediu de 3,3%, în scă­dere de la 3,9% în 2021.
• PROVIZIOANE. România se poziționează destul de bine în raport cu media Uniunii Europene din perspectiva gradului de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, acesta fiind de 66%, față de 44% – media europeană. Totodată, indicatorul de solvabilitate a ajuns la 22,26% la sfârșitul lui 2021, de aproape trei ori mai mult decât minimul solicitat.
• ZONA EURO. Rata creditelor neperformante din Zona Euro ar putea urca la 3,9% în 2023, potrivit unei estimări făcute de compania de audit și consultanță EY, față de 2,2% anul trecut, dar sub nivelul de 8,4% înregistrat în perioada de vârf a crizei datoriilor.

Acest articol a apărut în numărul 141 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly