TikTok, o problemă de sănătate publică. Albania interzice platforma

UPDATE. Edi Rama, prim ministrul Albaniei, a anunțat în acest weekend interzicerea timp de un an a TikTok, începând cu ianuarie 2025, ca parte a unui plan guvernamental menit să facă școlile mai sigure.

„Îl vom închide complet pentru toată lumea. Nu va exista TikTok în Albania”, a spus acesta, învinuind rețelele de socializare, în special pe TikTok, că alimentează violența în rândul tinerilor. „Nu copiii noștri sunt problema, ci noi, societatea noastră. Problema este TikTok și toți ceilalți (restul rețelelor sociale, n.r.) care ne iau copiii ostatici”, a mai adăugat acesta.

Decizia vine la o lună de la moartea unui adolescent în vârstă de 14 ani, care a fost înjughiat de un coleg de școală, după o ceartă mai lungă începută și continuată între cei doi pe social media. Crima a stârnit o amplă dezbatere publică în Albania între părinți, psihologi și instituții de învățământ cu privire la impactul rețelelor sociale asupra tinerilor.

__________________________________________________________________________

Atunci când nu manipulează alegătorii, TikTok promovează provocări despre care medicii psihiatrii spun că estompează granițele dintre rănirile neintenționate și tentativele de sinucidere la copii și adolescenți, amplitudinea fenomenului reprezentând în opinia lor „o preocupare emergentă de sănătate publică”.

Arriani avea nouă ani. În seara în care a murit, s-a urcat pe o cutie cu jucării, și-a înfășurat în jurul gâtului o lesă metalică pentru câini, a fixat bucla curelei de balamaua unui dulap aflat lângă ea și a pășit în gol. Fratele ei mai mic a văzut întreaga scenă. Câteva zile mai târziu, după ce fetița a fost înmormântată purtând o rochie și o tiară de prințesă, el le-a povestit părinților că se jucau un joc pe care l-au descoperit pe TikTok. „Jocul” are și un nume: “the blackout challenge”.

Copii din întreaga lume au început să se sufoce până la pierderea cunoștinței folosind diferite obiecte casnice, filmând întreaga experiență și postând apoi videoclipurile pe rețelele de socializare, primordial pe TikTok. Presa nu a scris nimic atunci despre cazul Arrianiei, iar TikTok a aflat ce s-a întâmplat abia câteva luni mai târziu, când părinții au dat platforma în judecată. Dar compania era conștientă de faptul că utilizatori care nu erau suficient de mari pentru a avea profiluri în aplicația sa mureau din cauza provocărilor lansate pe site. Cu săptămâni bune înainte de moartea lui Arriani, scriu diferite publicații din SUA, o echipă a TikTok începuse să investigheze un incident similar petrecut în Palermo, Italia.

O fetiță în vârstă de zece ani, Antonella Sicomero, fusese găsită spânzurată de un suport pentru prosoape, cu un cordon de halat de baie strâns în jurul gâtului. Părinții Antonellei au declarat presei locale că a aceasta a murit jucând „un joc extrem pe TikTok”. Parchetul din Palermo a deschis o anchetă, iar autoritățile italiene de resort au ordonat platformei să șteargă conturile tuturor utilizatorilor a căror vârstă nu poate fi confirmată ca fiind de cel puțin 13 ani, așa cum prevede politica de confidențialitate și securitate a TikTok.

Potrivit unei anchete Businessweek, cel puțin 15 copii cu vârste de cel puțin 12 ani și alți cel puțin cinci cu vârste între 13 și 14 ani au murit într-un interval de 18 luni din cauza acestei provocării. Un studiu intern al TikTok, citat de BBC, relevă că cel puțin unul din cinci adolescenții care au conturi pe platforma chineză au participat la o provocare online; dintre aceștia, unul din 50 au recunoscut că a fost vorba despre provocări riscante și potențial periculoase, și unul din 300 că au încercat ceva cu adevărat periculos.

Când Superman zboară direct spre patul de spital

Oricine poate lansa o provocare pe TikTok, dar șansele cele mai mari ca acestea să devină virale sunt atunci când ele sunt promovate sau inițate de celebrități (sau chiar branduri) cu un număr mare de urmăritori. Anul trecut, de exemplu, producătorul american de chipsuri tortilla Paqui a lansat “The One Chip Challenge”, provocând tiktokerii să mănânce un singur chip făcut cu ardei Carolina Reaper, cel mai iute soi de ardei din lume. Provocarea a făcut rapid și o victimă, un băiat în vârstă de 14 ani din Massachusetts, mort în urma unui stop-cardiorespirator survenit “pe fondul ingestiei de substanțe alimentare cu concentrație mare de capsaicină”, după cum se arată în raportul post-autopsie întocmit de medicii legiști.

După mediatizarea cazului, Paqui le-a cerut reatailerior săi să retragă chipsul de la vânzare. Infamul produs se vinde(a) la bucată, la un preț de zece dolari, și vine ambalat într-o cutie în formă de sicriu pe care scrie, printre altele, că este făcut pentru „satisfacția oferită de răzbunarea obținută prin provocarea de dureri intense” și că nu trebuie lăsat la îndemâna copiilor.

“The Skullbreaker Challenge” este o provocare ce implică trei adolescenți ce stau unul lângă altul, orientați cu toții spre camera de filmat. Celui din mijloc i se spune că vor sări cu toții la un semnal, pentru a face o fotografie în aer. Totul este însă o farsă, pentru că cel din mijloc este secerat cu picioarele de ceilalți doi în timp ce sare, pentru a cădea pe spate. O adolescentă de 16 ani din Brazilia a murit, iar alți copii au fost internați în spitale cu traumatisme serioase la gât și la cap, sau cu leziuni ale măduvei spinării soldate inclusiv cu paralizie. În New Jersey, doi adolescenți au fost acuzați oficial de agresiune în formă agravantă, după ce au provocat astfel rănirea gravă a unui băiat de 13 ani.

Media din România scria la începutul acestei luni că peste 20 de copii au ajuns, într-o singură zi, la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, cu fracturi și traumatisme grave, după ce au dat curs provocării Superman Challenge. Provocarea e simplă. Participanții se aruncă în față, cu o mână îndreptată înainte, asemenea lui Superman în zbor. Teoretic, ar trebui să fie prinși de alți doi parteneri. Practic, de cele mai multe ori sunt lăsați să cadă pe podea.

O asumare a riscului dusă la un cu totul alt nivel

„Nu încetează să mă uimească nivelul de prostie al unora”, comenta într-un registru nu tocmai academic Susan McLean, expertă în securitate cibernetică, referindu-se și la alte provocări ce presupun, de exemplu, inhalarea de vapori toxici, înghițirea de capsule cu detergent de rufe sau de supradoze de antihistamice pentru a trăi experiențe haluciongene, mâncatul de carne de pui gătită în sirop de tuse sau ronțăitul de bomboane ținute în azot lichid. “Tinerii și-au asumat întotdeauna riscuri, dar această asumare e dusă acum la un nivel cu totul nou”, mai spune aceasta.

Psihiatrii duc ideea mai departe și avertizează că astfel de manifestări ridică semnale de alarmă din punct de vedere psihologic și social, și că ele pot fi un simptom al unor probleme mai profunde:

1. Nevoia de acceptare și validare socială

Adolescenții, în special, sunt în căutarea identității și a acceptării sociale, iar participarea la aceste provocări poate reprezenta o încercare de a câștiga recunoaștere sau popularitate într-un grup. Algoritmii platformei TikTok recompensează comportamentele care atrag atenție, cum ar fi postările virale, ceea ce poate amplifica dorința de a participa la provocări riscante.

2. Impulsivitate și lipsa de maturitate emoțională

Creierul adolescenților, mai ales partea responsabilă de luarea deciziilor și evaluarea riscurilor, nu este complet dezvoltat până la vârsta de 25 de ani. Aceasta face ca, fără o analiză aprofundată a consecințelor, provocările periculoase să fie percepute mai degrabă ca aventuri interesante. Emoțiile intense și presiunea socială pot domina raționalitatea, ducând la participarea impulsivă la astfel de activități.

3. Tendințe sinucigașe sau comportamente autovătămătoare

Participarea la trendurile cu potențial letal poate semnala o deconectare emoțională sau tendințe sinucigașe incipiente. Tinerii care sunt deja vulnerabili emoțional sau suferă de probleme de sănătate mintală (depresie, anxietate etc.) pot fi mai predispuși să participe, căutând un mod de a-și exprima suferința.

4. Efectul de turmă și normalizarea comportamentelor periculoase

Platformele sociale creează un mediu în care comportamentele periculoase devin ceva normal dacă sunt văzute frecvent. Acest efect de turmă îi poate face pe tineri să creadă că participarea la provocări riscante este o formă legitimă de distracție.

TikTok, o gaură de iepure ce duce la sinucidere

“Pentru a reduce reduce mortalitatea copiilor în SUA, rănile intenționate și neintenționate legate de provocările TikTok (și cele ale platformelor similare de rețele sociale) ar trebui să fie recunoscute ca o problemă emergentă de sănătate publică”, spun în concluzia unui studiu pe această temă, publicat luna trecută în revistele de specialitate, psihiatrii Onomeasike Ataga și Valerie Arnold, de la Universitatea din Tennessee.

Un experiment desfășurat de Amnesty International pe TikTok a descoperit că tinerii care își manifestă pe platformă interesul pentru sănătatea mintală sunt atrași în „găuri de iepure cu conținut potențial dăunător, inclusiv videoclipuri care romantizează și încurajează gândirea depresivă, autovătămarea și sinuciderea”. Fapt confirmat ulterior și de Centrul pentru combaterea urii digitale, un ONG britanico-american, care a creat mai multe conturi pe TikTok, de pe care a început să dea likeuri la videoclipuri legate de imaginea corporală și sănătatea mintală. Urmarea? În mai puțin de trei minute, în fluxul  conturilor în cauză a început să apară conținut legat de sinucidere.

Conform datelor Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), între 2018 și 2021, rănile neintenționate au fost principala cauză de deces printre adolescenții americani cu vârste între 15 și 19 ani, în timp ce sinuciderea a fost a treia cauză principală de deces. În aceeași perioadă, sinuciderea a fost a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 10 și 14 ani. Aproximativ două milioane de adolescenți americani încearcă să se sinucidă în fiecare an, până la 700.000 primind asistență medicală.

sursa foto: tiktok-challenges.jpg