Superprofu’. Cum se adaptează dascălii și elevii la noile provocări ale cursurilor online

Pandemia ar putea afecta șansele Româ­niei de creștere economică pe termen lung, dintr-un motiv mai puțin evident: suspendarea cursurilor din școli pentru mare parte din acest an. Soluția ar putea veni, ca în multe alte cazuri, de la organi­zațiile societății civile și de la profesorii cu o mentalitate deschisă.

România începuse 2020 cu o prognoză de creștere economică de 4%, ștearsă cu buretele de pandemia care a provocat în schimb o scădere a produsului intern brut (PIB) cu 4,2%, potrivit da­telor guvernamen­tale, sau cu 5,2%, po­trivit Comisiei Europene.

Pierderile pe termen lung ar putea fi însă mai mari, dacă ținem cont că elevii români și-au petrecut cea mai mare parte din an în afara sălii de clasă, iar școala online înseamnă în multe cazuri lecții slabe sau deloc.

Un studiu publicat recent de cen­trul de cercetare VoxEU arată că în cazul copiilor care nu pot frecventa școala, mai ales la vârste mici, ponderea celor care obțin o di­plomă de studii universitare scade cu 2,6%, în timp ce numărul celor care aban­donează studiile înainte de a termina liceul crește cu 4,1%. Pe termen lung, toți riscă să aibă de-a lungul vieții salarii mai mici, în medie cu 1% pentru fiecare an de școală pe care nu l-au făcut.

Legătura dintre calitatea educației și creș­terea economică a unei țări e studiată deja de mulți ani de marile universități din Occident, iar calitatea educației depinde în primul rând de calitatea profesorilor, a subliniat de mai multe ori, chiar la Bucu­rești, invitat de Romanian Business Lea­ders, unul dintre profesorii de la Stanford Uni­versity (SUA), Eric Hanushek, care lucrează cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD) la testele PISA (Programme for International Student Assessment, n.r.).

Omul sfințește locul

România e constant pe ultimul loc în Europa la această evaluare internațională a cunoștințelor co­piilor de 15 ani, iar evenimentele din 2020 riscă să mărească și mai mult decalajul față de Occident. Neajunsurile școlii în pan­demie sunt mai mari aici, pentru că nu toți copiii au dispozitive să se conecteze la cursurile pe internet, iar unii nu au nici măcar curent electric. Fără să mai punem la socoteală că nu toți profesorii perfor­mează online la fel ca în sala de clasă.

Dar nu peste tot e la fel. Ca întotdeauna, omul sfințește locul, iar un profesor de ma­te­matică din Reșița a văzut o ocazie acolo unde ceilalți n-au văzut decât probleme.

„Pandemia nu a schimbat prea mult orele de matematică pe care le țin eu. Am un site (ovidiubadescu.ro, n.r.) unde este încărcată toată teoria, cu seturi de pro­bleme pentru fiecare lecție în parte, și fac exact ce făceam cu ei și când eram în clasă: îi pun să citească lecția, să înțeleagă fiecare cât poate, apoi eu răspund la în­tre­bări. Este important ca fiecare să vadă lecția în ritmul propriu, nu să scriu eu pe tablă. Când eram în clasă, le spuneam să scoată telefoanele, ca să poată vedea lec­ția. Acum facem același lucru, dar fiecare la el acasă. Toți primesc aceeași informa­ție, în același timp, scriu în același timp. Și, oricum, le trimit poze, după fiecare lecție, cu tot ce am predat“, își explică metodele profesorul Colegiului „Traian Lalescu“.

Algebră de la 9 seara

Ovidiu Bă­descu admite că situația nu e perfectă, dar susține că pentru 80% din copii această metodă de predare aduce un plus de în­vățare. „La restul de 20%, care luau înainte note de 5 sau 6, văd acum note de 8 și 9. Probabil, copiază. Dar aici nu am cum interveni“, spune profesorul.

Cum face să-și țină elevii prezenți? Când a văzut că dimineața, când trebuia să aibă loc cursul, prezența era redusă, i-a întrebat ce se întâmplă. „Nu reușeau să se tre­zească. Și i-am întrebat atunci la ce oră vor ei să ne întâlnim“, povestește profesorul. Au ales de la 9 la 10 seara. Prezența e acum de 98%, „dacă i-am lăsat să aleagă ora, atunci s-o și respecte“.

Apreciat de elevi și de părinții acestora, Ovidiu Bădescu spune că nu întotdeauna a fost așa. Schimbarea a apărut după ce un coleg l-a provocat să participe, în urmă cu doi ani și jumătate, la o conferință SuperTeach.

„Inițial, nici nu am vrut să mă duc. Dar, când am ajuns, am constatat că ei promo­vau exact ce spuneam eu dintotdeauna: că matematica trebuie făcută aplicat, nu doar teoretic. Noi, din păcate, ca învăță­mânt, teoretizăm prea mult; iar copiii nu prea se descurcă, dacă trebuie să pună în practică ce au învățat“, explică Ovidiu Bă­descu. Cea mai mare schimbare în stilul său de a preda și de a relaționa cu elevii s-a produs după ce a trecut printr-o formare privind „mentalitatea deschisă“ a pro­fesorilor față de elevi.

„Înseamnă că trebuie să punem pe pri­mul plan ceea ce își doresc copiii și nu ceea ce credem noi că își doresc. Atât noi, ca profesori, cât și părinții, de multe ori, le cerem copiilor ceva. Credem că ăla este binele lor. De fapt, s-ar putea să nu fie.

Mi-am dat seama că am greșit de multe ori ca dascăl, puneam accentul pe perfor­manță, pe olimpiade, pe elevi foarte buni, iar dacă aveam elevi mai slăbuți, îi lăsam un pic deoparte“, relatează Ovidiu Bă­descu, mândru că acum e un profesor bun pentru toți elevii, nu doar pentru vârfuri.

Ideea „schimbării mentalității“ din școli nu i-a venit niciunuia dintre cei 23 de mi­niștri ai educației (fără interimari) pe care România i-a avut în ultimii peste 30 de ani. Ci unor antreprenori exasperați de „ce le venea la interviuri“. Atât Felix Tătaru, fondatorul GMP, cel mai premiat grup de comunicare independent din România, cât și Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, sunt preo­cu­pați de educație și au antecedente din acest punct de vedere.

Investiți în profesori X3

„Am făcut primul radio pentru copii din lume, din acest motiv, că am vrut să fac educație prin joacă“, spune Felix Tătaru, care po­ves­tește și cum a apărut ideea SuperTeach. „În 2016, liderul Institutului Arbinger din Sta­tele Unite, lider global în schimbarea de men­talități, a venit în România. Am organizat o întâlnire între el și vreo 50 de oameni de afaceri, a durat vreo șase ore. Discuția a ajuns la punctul: cum ar fi dacă am implementa schimbarea de men­talități în educație? Câteva luni mai târziu, la summitul Romanian Business Leaders, era invitat profesorul Eric Hanushek din Statele Unite, iar cineva l-a întrebat: dacă ar fi să facem un singur lucru noi, ca antreprenori, pentru sistemul de educație, care ar fi acela? Iar profesorul a răspuns: «Vă spun trei, nu unul! Investiți în profesori, investiți în profesori, investiți în profesori!». Și îm­preună cu Dragoș Anastasiu am lansat New Mindset for Teachers, care mai târziu a devenit SuperTeach“, explică Felix Tă­taru.

Ce face altfel un „superprofesor“? „Dau lucrări fără să-i supraveghez, spunându-le că își dezvoltă și caracterul, nu doar cu­noș­tințele de matematică“, vine răspunsul profesorului Ovidiu Bădescu din Reșița. „Iar dacă unii vor copia, e păcatul lor și im­portant e, de fapt, ce știe fiecare.“ Reacția elevilor? „Nu mai sunt așa stresați ca îna­inte, iar dacă atmosfera e cu totul alta, și ei asimilează altfel“, explică profesorul.

Daniela Deteșan, mama uneia dintre ele­vele de clasa a X-a ale profesorului Bă­descu, spune că se vede diferența dintre metodele profesorului de matematică și ale altor dascăli. „Calitatea acestui program se vede în viața de zi cu zi a copiilor. Adolescenții nu povestesc chiar tot ce fac la școală, dar am observat că îi face plă­cere să se pregătească la matematică. Și nu pot să spun că e vorba de un elev studios, care are numai 10, e un copil normal“, spune Daniela Deteșan.

Discuții despre orice

La Călărași, pro­fesorul de învățământ primar Florina Grozavu spune că, după mai bine de 15 ani la catedră, programul privind mentalitatea deschisă i-a schimbat perspectiva. „În rea­litate, noi nu vedem copiii așa cum sunt, nu ținem cont de nevoile lor, de obiecti­vele lor“, spune învățătoarea, convinsă că elevii au observat transformarea imediat. „Cursul a fost vara, iar când m-am reîntâlnit cu ei, în toamnă, toți au spus: «Doamna, sunteți altfel! Acum putem să vorbim cu dum­neavoastră despre orice»“.

SuperTeach nu e singura inițiativă care-și propune să schimbe din interior școala ro­mânească. La trei ani de la lansare, e însă una dintre cele mai răspândite. Aproape 150.000 de profesori din 25 de județe ale României au participat la conferințele organizației, iar 550 și-au schimbat stilul de predare și relația cu elevii, după ce au trecut prin pro­gramul de formare privind „Mentalitatea deschisă în educație“, astfel că 80.000 de elevi beneficiază deja de schimbarea de ati­tudine a profesorilor.

Potrivit directorului executiv SuperTeach, Marilena Gheorghe, nici pandemia, care a dat pauză prelungită multora dintre școli, nu a oprit avansul proiectului. „Deși ne dorim să treacă cu bine cât mai repede, pandemia ne-a oferit ocazia să facem pro­iectul cunoscut pentru și mai mulți profesori. Am mutat toate activitățile în mediul online, și acest lucru a făcut să avem acces mult mai ușor la profesori și, de asemenea, să răspundem rapid unor nevoi pe care aceștia le au în această perioadă, cu infor­mații și resurse specifice“, precizează Ma­ri­lena Gheorghe.

Schimbări cu bătaie lungă

Fără o pre­gătire adecvată, faptul că mulți dintre elevii care termină școala nu vor reuși să obțină salarii la nivelul sperat ar trebui să fie ultima problemă a societății românești, crede Felix Tătaru. „S-ar putea să fie chestii mult mai grave: să nu știe să facă mai nimic, să rămână analfabeți funcțional“, atrage atenția Tătaru, care mărturisește că nici el n-a avut o experiență bună în școală. „Nu m-a ajutat prea mult să mă văd pe mine, să mă cunosc, să-mi cunosc darurile, să văd cine sunt, ce talent am și unde pot eu să excelez. Am început să realizez mai bine asta abia la un MBA (Master of Business Administration, n.r.) pe care l-am făcut la Berlin, unde am aflat că e nevoie să înveți să te conduci pe tine, în primul rând. Ăsta este lucrul pe care nu l-am primit din școală și instinctiv l-am căutat“, spune Felix Tătaru.

Când vor apărea rezultatele SuperTeach? „E un proces de durată“, admite di­rectorul organizației. „Profesorii au nevoie să conștientizeze faptul că schimba­rea începe cu ei și cu felul în care se rapor­tează la propria meserie, la actul educațio­nal în sine și la felul cum relaționează cu elevii, colegii de catedră, părinții. Însă au nevoie să fie susținuți, acum mai mult ca niciodată“, precizează Marilena Gheorghe.

Școala de azi, țara de mâine

„Nu putem vorbi de rezultate în Educație în­tr-un termen mai scurt de 10 ani“, apre­ciază Felix Tătaru, care spune că e îngrijorat de perspective. „Acum 100 de ani, Spiru Haret spu­nea: «Dacă vrei să știi cum va arăta Ro­mânia viitorului, uită-te la școala de as­tăzi». Și despre asta este vorba, despre Ro­mânia în sine, nu doar despre economia viitorului. Dacă în câțiva ani meseria de profesor nu devine dezirabilă ca opțiune de carieră, să fie în top 5, acum nu e nici măcar în top 15, suntem terminați.“

Școală puțină, bani asemenea

COVID-19 mărește inegalitatea în pregă­ti­rea tinerilor la toate nivelurile, dar cei mai afectați sunt elevii medii, arată studiul VoxEU realizat în Germania.

• Jocuri cronofage. În lipsa unui educator care să-i supravegheze direct, copiii reduc la mai puțin de jumătate timpul de stu­diu, în favoarea unor activități considerate nocive, precum jocurile pe calculator.
• Consecințe. Copiii afectați de închiderea școlii timp de șase luni (martie-iunie, septembrie-prezent) suferă pierderi salariale medii pe termen lung de -1% și o reducere a bu­nă­stării de -0,7%.
• Remediu. Predarea la distanță trebuie orientată mai ales către persoanele cu rezultate modeste, pentru a fi eficientă.
• Eroare. Lăsarea deciziei privind modul de predare la distanță la discreția școlilor și a profesorilor nu a produs rezultate bune, în cele mai multe cazuri.

Acest articol a aparut în numărul 104 al revistei NewMoney

FOTO: Getty