Suceveanul Ștefan Mandachi, despre cazul muncitorilor srilankezi de la Ditrău și incapacitatea statului român de a repatria forța de muncă – Interviu

Antreprenorul sucevean Ștefan Mandachi (34 de ani), cunoscut pentru protestul #șîeu, e gata să le dea o mână de ajutor celor doi brutari srilan­kezi ajunși la Ditrău (Harghita). Fondatorul lanțului de restaurante Spartan le-a oferit locuri de muncă după ce, spune el, formali­tățile pentru a aduce trei muncitori, tot srilankezi, au durat opt luni.

NewMoney: Ați intervenit în cazul Ditrău. De ce?

Ștefan Mandachi: Din două motive dife­rite. Pe de o parte, e vorba de situația catastrofală a lipsei forței de muncă din România. În al doilea rând, trebuia să intervin când am văzut că angajatorul din Harghita s-a dezis de angajații săi. Discrimi­narea era evidentă. Nu m-am gândit că o să-i lase să se lupte singuri. Am crezut că e o concurență, o competiție mare pentru angajații ăia.

– A fost o reacție emoțională, știind cât de prețioși sunt angajații care își fac treaba?

– Discuția e mai complexă. E adevărat că angajații care își fac treaba sunt foarte pre­țioși. Dar să aduci forța de muncă din stră­i­nătate presupune costuri foarte ridicate și resurse financiare și de energie foarte mari, de asemenea. Procedurile sunt foarte greoaie, iar statul român practic ne împie­dică să aducem muncitori din străinătate. Iar asta, în condițiile în care a alungat forța de muncă din România.

– Și dumneavoastră ați angajat muncitori din Sri Lanka. A fost complicat?

– A durat opt luni ca să putem aduce trei muncitori. Este enorm. Și cu toate astea, am avut noroc că s-au mișcat lucrurile. Poate dura și mai mult. În prezent suntem în negocieri cu niște firme de recrutare ca să aducem mai mulți lucrători din Asia. Deocamdată nu-i avem decât pe cei trei muncitori din Sri Lanka.

Costurile cu muncitorii străini

– Cât vă costă ca angajator să importați forța de muncă?

– În primul rând, intermedierea este între 1.400 și 2.500 de euro, bani care se plătesc la firma de recrutare. Apoi sunt costurile cu propriii angajați de resurse umane: 5.000 de lei net, ceea ce înseamnă 8.700 de lei brut. Iar în momentul în care este ocupat cu recrutarea de forța de muncă din stră­inătate, acest aspect îi acaparează aten­ția. Taxele de permis ședere la Imi­grări: 100 de euro. În plus, doar când știi că trebuie să suni la Imigrări te apucă tran­s­pirațiile. Avizul de muncă de la Imigrări: alți 100 de euro. Biletul de avion: 500 de euro.

Mai sunt costuri de acomodare. De re­gulă, când vin, nu știu o boabă de română. De un angajat străin trebuie să se ocupe mai mulți angajați români, ca să poată să se acomodeze, să învețe ce are de făcut, să poată să-și intre în fișa postului. Apoi este chiria pe care trebuie să o asiguri muncitorilor: 400 de euro pe lună.

– Ce taxe plătiți statului român?

– În funcție de orele pe care le lucrează. Pentru trei angajați, plătesc în jur de 7.500 de lei, dar au fost luni în care am plătit și 10.000 de lei. Lor trebuie să le plătesc salariul mediu pe economie.

– Ce fac muncitorii srilankezi la dum­nea­voastră la firmă?

– Ajutor bucătar, brutar și preparator. Dar unul dintre ei va fi avansat într-un post de conducere, pentru că este foarte competent.

– Cum au fost primiți de ceilalți angajați, de comunitate?

– Foarte, foarte bine. Chiar s-au integrat și nu am avut niciun fel de problemă din acest punct de vedere. Totul a decurs normal. Anormal este când acești oameni sunt intimidați. Cei trei srilankezi sunt în Brașov, dar mai avem nevoie de oameni în Constanța, în Timișoara, în Arad, în Iași, sunt mai multe locuri unde avem nevoie de forță de muncă suplimentară. Context creat de guvernele anterioare, care au creat această situație, și de actualul guvern, care nu a remediat-o.

– Câți oameni estimați că veți mai aduce din străinătate?

– În jur de 20 de oameni. E nevoie de ei pen­tru că forța locală de muncă s-a dus către export, către comunitatea euro­peană. Și noi am ajuns acum să importăm forța de muncă din străinătate. Știu mai bine guvernele unde s-a dus forța de muncă locală și de ce. Statul nu are niciun fel de politică reală de repatriere a forței de muncă. Ar fi mai simplu și pentru noi, ca angajatori, să angajăm forță de muncă locală și să nu importăm.

„Recrutăm din Nepal”

– Cum alegeți țările din care să vină muncitorii?

– În prezent, recrutăm din Nepal, dar nu avem o preferință pentru o țară anume, avem preferință pentru competență.

– Statisticile spun că la nivel național ne lipsesc 1.000.000 de muncitori. Poate fi evitat importul de forță de muncă pe termen lung?

– Evident că se poate stopa exodul româ­ni­lor dacă ar exista o politică națională, unitară, cu prioritate de grad zero. Dacă s-ar legifera în interesul unui mediu pro-business, antreprenorii ar putea crea con­diții pentru cetățenii români care pleacă la muncă în Vest.

– Ce mesaj ați vrea să transmiteți comunită­ților care devin gazde pentru muncitorii veniți din străinătate?

– Să citească de urgență Constituția Româ­niei. Și îi rog să se gândească dacă vor să revenim spre comunism, pentru că orice formă de discriminare poate duce și acolo.

În comunism exista o discriminare mult mai profundă. Se discriminau valorile. Nu aveai dreptul să te afirmi, dreptul să prosperi, erai captiv într-o mentalitate bol­navă.

#șîeu 2020. Mai organizați protest? Ați discutat cu Guvernul Orban despre Autostrada Moldovei sau despre autostrăzi, în general?

– Am făcut un protest în 24 ianuarie 2020, soldat cu o ignoranță totală din partea guvernului. Cred că e cazul să fac ceva mai con­cret, mai „pe acțiune“. Dar singur nu pot. Să treacă la acțiune și alți patroni care așteaptă să tragă doar foloasele de pe urma riscurilor pe care mi le asum eu. Altfel, o să avem autostrăzi când se va circula pe cale aeriană și nu vom mai avea nevoie de ele.

– S-a schimbat ceva în ultimul an, de când ați organizat primul protest #șîeu?

– S-a schimbat guvernul. În rest, nimic.

#șîeu 2020

Ștefan Mandachi nu renunță să facă presiuni pentru Autostrada Moldovei.

  • Mesaj. Mandachi i-a scris în ianuarie premierului Ludovic Orban, să-i ceară să nu uite dorința moldovenilor.
  • Scandare. De Ziua Unirii, pe 24 ianuarie, la Iași, mulțimea a strigat, în fața preșe­dintelui Klaus Iohannis și a premierului: „Nu mai vrem paradă, vrem autostradă!“. Liderul PNL a abandonat discursul pregătit și a promis că șoseaua va fi construită rapid, cu bani europeni.