Studiu de impact: Scenariul care face majorarea salariului minim oportună pentru companiile din România

bani

Consecințele majorării salariului minim pe economie sunt negative pe termen scurt, un singur scenariu pe termen lung cu privire la impactul acestora fiind oportun pentru mediul de business, reiese dintr-un studiu de impact privind calendarul majorării acestuia, asumat prin noul program de guvernare.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii opt ani. Ca urmare, ponderea acestuia în salariul mediu brut a crescut de la 27% în 2008, la 43% anul trecut, în condițiile în care în acest an ar putea urca la 48%, iar în 2020 la 60%.

”Această dinamică confirmă faptul că majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susținut de evoluția corespunzătoare a productivității medii înregistrate la nivelul mediului de afaceri”, spune Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), lector al Institutului Bancar Român (IBR) și autorul unui studiu de impact privind eventuale majorări ale salariului minim.

Ca urmare a creșterilor operate până acum, câteva sectore au înregistrat un avans constant al cheltuielilor cu personalul raportate la totalul cheltuielilor de exploate. În tabelul de mai jos sunt ilustrate sectoarele în aceste presiuni sunt cel mai vizibile. În cazul IT-ului, creșterea salariilor s-a produs pe fondul excesului de cerere de forță de muncă.

Iancu Guda vede două probleme ce pot apărea, pe termen scurt, ca urmare a majorărilor succesive ale salariului minim. În primul rând, companiile riscă să întâmpine dificultăți financiare sau chiar să fie nevoite să își întrerupă activitatea pentru că au o elasticitate destul de redusă și se acomodează greu unor creșteri de cheltuieli. O altă consecință este descurajarea antreprenoriatului, inclusiv prin incertitudinile recente legate de modificarea cadrului fiscal.

O altă consecință gravă a majorărilor costurilor legate de muncă este creșterea polarizării mediului de afaceri și a diferențelor dintre companiile mari și cele mici.

La nivelul întregului mediu de afaceri, ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli de exploatare a crescut de la 9% în 2008 la 10% în 2015, urmând să ajungă la aproape 18% în 2020, potrivit analizei președintelui AAFBR.

În același timp, microîntreprinderile (companiile cu venituri de sub jumătate de milion de euro) au înregistrat aproape o dublare a acestei ponderi, de la 11% în 2008 la aproape 20% în 2015, urmând să ajungă la aproape 35% în 2020

O altă consecință a acestei măsuri este creșterea șomajului în rândul tinerilor. România se află deja pe locul trei la nivel european din acest punct de vedere (24,2%). Creșterea salariului minim ”ridică o barieră dificilă pentru tinerii din micile orașe care generează acest fenomen”, spune Guda.

Pe termen lung, președintele AAFBR susține că majorarea salariului minim este benefică pentru mediul de business doar dacă aceasta se traduce într-o creștere a consumului care la rândul său să antreneze o creștere a producției interne și nu a importurilor cum s-a întâmplat anul trecut, spre exemplu.


FOTO: Laszlo Raduly

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *