Studiu ASE: 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează venituri suplimentare de 2,63 lei la bugetul de stat

Biletele de valoare continuă să aibă un rol semnificativ în economia României, generând venituri suplimentare la bugetul de stat, stimulând consumul și contribuind la creșterea Produsului Intern Brut (PIB). În același timp, ele sunt o soluție inovatoare prin care pot fi implementate cu succes politici publice, fie că vorbim de carduri de masă, vouchere de vacanță, tichete sociale sau tichete pentru susținerea activității din diverse sectoare.

Acestea sunt concluziile dezbaterii „Politici inovatoare care utilizează bilete de valoare: Cele mai bune practici și perspective din Europa”, ce a avut loc în deschiderea celei de-a 15-a ediții a Conferinței Internaționale „The Future of Europe” organizată de Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice București.

În cadrul evenimentului, Prof. Univ. Dr. Cristian Păun a prezentat în premieră concluziile preliminare ale unei cercetări realizate la nivelul instituției academice, în care a fost măsurat efectul fiecărui leu cheltuit prin intermediul biletelor de valoare în general și al cardurilor de masă în particular.

Astfel, fiecare 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează:

• 0,18 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe și impozite, generate din activitățile economice legate de producție și importuri.
• 0,08 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice.
• 2,91 lei suplimentari pentru PIB

În ceea ce privește cardurile de masa, situația stă astfel:

1 leu cheltuit prin carduri de masă generează:
• 0,11 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe și impozite, generate din activitățile economice legate de producție și importuri.
• 0,06 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice.
• 2,63 lei suplimentari pentru PIB

Studiul desfășurat de ASE a măsurat și efectul asupra pieței muncii, atât în ce privește cardurile de masă, cât și voucherele de vacanță.

• 436.828 lei cheltuiți anual prin carduri de masă generează un loc de muncă suplimentar în comerțul cu ridicata și cu amănuntul.
• 187.026 lei cheltuiți anual prin tichete de vacanță contribuie la crearea unui loc de muncă în HORECA.

În cadrul dezbaterii, prof. Cristian Păun a punctat faptul că o analiză comparativă a datelor de anul acesta față de cele de la nivelul lui 2019 arată că, deși impactul economic al biletelor de valoare rămâne unul important, se constată o ușoară scădere față de acum 5 ani, influențată de crizele care s-au succedat din în acest interval, dar și de schimbarea regimului fiscal introdusă la începutul acestui an.

„Tichetele au un impact pozitiv evident asupra economiei României, concluziile preliminarii ale acestui studiu fiind în acord cu cele din cercetarea inițială din 2019. La momentul respectiv am văzut că 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează 2,58 lei suplimentari pentru PIB. În 2024 vedem că 1 leu investit generează 2,63 lei suplimentari la PIB, deci rezultatele sunt comparabile.

Am observat însă că pandemia, multiplele crize, inclusiv inflația ridicată, au slăbit ușor aportul. În plus, datele au evidențiat și impactul creșterii taxării în această industrie. Recomandările noastre după aceste rezultate preliminarii sunt să fie rediscutate facilitățile fiscale aplicate cardurilor de masă”, a declarat Cristian Păun.
Despre cadrul legislativ de reglementare pentru biletele de valoare în România a vorbit, în cadrul evenimentului, Iulian Ardeleanu, director general al Direcției generale de legislație fiscală și reglementări vamale și contabile din cadrul Ministerului de Finanțe.

„Criteriile de reglementare, alături de profesionalismul emitenților de tichete, a creat de-a lungul timpului un parteneriat solid între Ministerul de Finanțe și industria de profil și practic putem spune în momentul de față că există încredere între autoritatea de reglementare și industrie și nu exista probleme din perspectiva fluxurilor de bani care circulă prin intermediul emitenților de mai bine de 25 de ani”, a declarat Iulian Ardeleanu.
Acesta a vorbit și despre avantajele utilizării sistemului biletelor de valoare și a subliniat între acestea creșterea productivității angajaților, îmbunătățirea stării de sănătate a acestora, creșterea motivării și loialității față de angajator, dacă ne gândim la economie în ansamblul său, putem avea în vedere că acesta contribuie la creșterea activității economice și la crearea de noi locuri de muncă. În plus, e descurajată munca la negru sau la gri.
Bilete de valoare, instrument inovator recunoscut de OCDE

Printre speakerii evenimentului s-a numărat și Amal Chevreau, Director, Unitatea de de politici publice în cadrul Centrului OCDE pentru Antreprenoriat, IMM-uri, Regiuni și Orașe. Aceasta a vorbit despre cum sistemul biletelor de valoare este recunoscut de OCDE ca un instrument inovator pentru implementarea cu succes a politicilor ce vizează incluziunea socială și dezvoltarea locală.

„Voucherele sociale aduc numeroase beneficii economice și sociale. Contribuie la creșterea bunăstării utilizatorilor, a condițiilor de muncă, iar în special în gospodăriile cu venituri mici voucherele sociale asigură accesul la servicii de mai bună calitate. Acest instrument contribuie și la creșterea gradului de incluziune socială și aici avem exemplul României cu tichetele de creșă. Totodată, sistemul de vouchere ajută la reducerea muncii la negru și asigură o creștere a nivelului de colectare a taxelor la bugetul de stat”, a declarat Amal Chevreau.

Pentru a maximiza toate aceste beneficii Amal Chevreau a subliniat că este nevoie de un cadru legislativ solid, aici dând exemplul României, de un regim fiscal preferențial, de o rețea dezvoltată în care să poată fi utilizate și de instituții abilitate de supraveghere și monitorizare.

Exemple despre politicile implementate prin sistemul biletelor de valoare în țări din blocul comunitar a prezentat și Julien Freund, Trezorier în cadrul Asociației Internaționale a Voucherelor (SVIA) si Director de relații publice pentru UE, Europa Centrală și de Est în cadrul Pluxee International.

Acesta a dat exemple din Franța și Belgia unde voucherele sunt utilizate de autorități pentru servicii furnizate direct persoanelor sau gospodăriilor, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea copiilor, asistență pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități și alte servicii similare. Tot din Franța și Belgia au fost prezentate și exemple de politici implementate cu ajutorul voucherelor pentru implementarea politicilor de mediu care au ca scop atingerea obiectivului setat la nivelul Uniunii Europene în ce privește reducerea amprentei de carbon.
„Eco-voucherele pot fi un instrument cu adevărat util pentru toate țările europene, inclusiv România, pentru că susțin politici prin care pot fi implementate cu succes directivele europene de mediu. În Belgia au adus numeroase beneficii economice și au avut un impact major asupra comportamentul beneficiarilor în ceea ce privește grija față de mediu”, a declarat Julien Freund.

Voucherele de vacanță și impactul pozitiv asupra turismului local – studiu de caz România

Mădălina Zamfir, cercetător și doctor în economie, a prezentat datele unei lucrări realizate în colaborare cu Ministerul de Finanțe, ASE și Universitatea de Economie și Afaceri din Praga. Cercetarea a măsurat impactul utilizarii voucherelor de vacanță asupra turismului intern în România.

„În medie, firmele care au acceptat vouchere de vacanță între 2018 și 2019 au văzut o creștere a veniturilor de 9% și au angajat cu 4,6% mai multe persoane comparativ cu firmele din industrie care nu au acceptat aceste vouchere. Rezultatele cercetării au evidențiat și că acest program a contribuit la o mai bună conformare fiscală în industrie. Modelul aplicat de România poate servi drept exemplu pentru țările care vor să stimuleze turismul intern și să sporească gradul de conformare în sectoare unde acesta este deficitar”, a declarat Mădălina Zamfir.

CNIPMMR: Una din două companii oferă carduri de masă

Din partea mediului de afaceri a luat cuvântul Daniel Urîtu, membru în Biroul Permanent al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Acesta a subliniat cum biletele de valoare sunt unul dintre beneficiile preferate de angajați și, astfel, un instrument esențial pentru angajatori în a-și motiva și reține forța de muncă.

„De 22 de ani facem în fiecare an o Cartă Albă a IMM-urilor, cea mai amplă cercetare pentru IMM-uri de unde încercăm să aflăm care sunt nevoile IMM-urilor. Unul dintre capitolele pe care îl avem este cel dedicat tichetelor de masă și anul acesta am aflat că 5,52% dintre antreprenorii care ne-au răspuns folosesc tichetele de masă ca beneficiu pentru angajați.

Tichetele au demonstrat că sunt un instrument inovativ cu un impact real în mediul de afaceri și în mediul economic românesc. Noi am propus extinderea acestor instrumente prin vouchere de formare pentru șomeri care au nevoie de recalificare, am propus vouchere de digitalizare pentru tineri antreprenori sau start-up-uri prin care să își cumpere de exemplu echipamente sau semnătură electronică”, a declarat Daniel Urîtu.

Dezbaterea a fost închisă de Dan Constantinescu, directorul executiv al Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete. El a subliniat importanța tichetelor de valoare ca instrumente esențiale pentru consolidarea coeziunii sociale și stimularea dezvoltării economice.

„Ecosistemul tichetelor de valoare, într-un cadru legislativ clar și bine structurat cum este cel din România și din multe alte țări europene, este un instrument de politici sociale economice și culturale extrem smart și foarte agil. Astfel programele pot fi țintite și modelate către anumite categorii socio-profesionale, anumite arii geografice, anumite tipuri de produse sau servicii.

Flexibilitatea acestui instrument face ca acțiunea lui să poată fi modelată cu foarte multă finețe de către autorități. El poate fi nu numai un instrument de sprijin social al unor categorii defavorizate, dar la fel de bine poate fi folosit ca un instrument de sprijin pentru dezvoltarea economică spre exemplu a micilor companii sau micilor antreprenori prin finanțarea de programe de training specifice, cum ar fi dezvoltarea competitivității. APET, ca Asociație a Emitenților de Tichete de valoare, este un partener pentru autoritățile locale și centrale în facilitarea și sprijinirea implementării cu succes a politicilor necesare dezvoltării României”, a declarat Dan Constantinescu în închiderea evenimentului.

Despre Conferința Internațională „The Future of Europe”

Conferința Internațională „The Future of Europe” se desfășoară în perioada 24 – 25 octombrie 2024, și se află la cea de-a XV-a ediție, fiind organizată de Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București, în parteneriat cu Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Banca Națională a României, Institutul Național de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române, Institutul European din România, Institutul de Economie Mondială, Institutul de Prognoză Economică, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare Victor Slăvescu.

Evenimentul de anul acesta este organizat în contextul în care Facultatea de Relații Economice Internaționale sărbătorește 50 de ani de la înființare, marcând un moment important în istoria acesteia. Manifestările organizate sub egida Conferinței vor reuni reprezentanți ai administrației centrale, ai mediului academic și de cercetare, pentru prezentări și dezbateri pe tematici din sfera economiei și afacerilor internaționale, o atenție deosebită fiind acordată Uniunii Europene și problemelor actuale cu care aceasta se confruntă. Pentru mai multe detalii vă invităm să accesați