Studiu: Aproape jumătate dintre români cred că economia va avea o evoluție negativă. Ce spun antreprenorii și analiștii

Modelul creșterii economice bazate pe consum e pe cale să primească lovitura fi­nală. Românii se tem mai tare de modul în care va evolua situația lor economică decât de război, arată un sondaj recent. Sunt gata să reducă orice cheltuieli care nu sunt absolut necesare, pentru a econo­misi bani albi pentru zile negre.

Marcel D. și-a petrecut vara cu ochii în telefon. Căuta oferte cât mai avantajoase pentru o mașină nouă. Un „SUV-uleț“, care să-l în­locuiască pe bătrânul Range Rover din 2008, cumpărat la mâna a doua acum vreo zece ani. Acum, în prag de sezon rece, care înseamnă facturi mai mari la căldură și cu­rent, nu mai e așa convins că schimbarea e absolut necesară.

La 53 de ani, angajat la o companie, Marcel câștigă, împreună cu soția, peste 12.000 de lei pe lună. Chiar el recunoaște că familia nu o duce prea rău, dar perspectiva unui cre­dit nu-i surâde. A decis „să mai tragă de bătrână cât s-o mai putea“ și să pună mai bine banii deoparte, că „nu se știe ce mai vine“.

Războiul din Ucraina nu dă semne că s-ar apropia de final, Guvernul tocmai a mărit taxele, plafonarea prețurilor la energie și la gaze se apropie de final.

Pesimism generalizat

Marcel nu e singurul român care gândește așa. Un sondaj realizat recent de INSCOP, la comanda News.ro, arată că peste 40% dintre români cred că economia va avea o evoluție nega­tivă. Tot atâția spun, de altfel, că situația eco­nomică a familiei e mai rea decât în urmă cu un an. Și, ca o expresie a pesimismului gene­ralizat, aproape 30% cred că, în următorul an, situația financiară a familiei va deveni și mai proastă.

Doar 15,6% mizează pe o evo­luție pozitivă, față de 19% acum zece ani. În 2013, cei care erau convinși că lucrurile vor merge spre rău erau cu 2% mai puțini decât acum. Cei mai pesimiști, potrivit sondajului INSCOP, sunt cei care au între 30 și 44 de ani, studii superioare și sunt angajați la privat.

Percepție vs realitate

„Într-adevăr, apar niște semne ale unei încetiniri în econo­mie“, spune, de altfel, profesorul de economie Christian Năsulea, de la Universitatea din București. „Producția industrială, cel pu­țin, nu mai merge la fel cum mergea înainte. Sunt încetiniri în imobiliare, deja de multă vreme, sectorul aproape că s-a oprit. Și, practic, doar lucrurile acestea sunt suficiente ca să determine oamenii să observe că lucrurile nu merg pe același trend ca îna­inte“, explică universitarul.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată de altfel că producția industrială a fost pe minus în iulie 2023, a doua lună con­secutiv. Scăderea a fost de 2,1% față de luna iunie și de 6,2% față de iulie 2022. Creș­terea economică, în general, e mai scăzută decât se anticipa la începutul anului. A fost măsurată la doar 1,7% după primele șase luni. Și există riscul să nu fie cu mult diferită nici la sfârșitul anului.

„Ce mi se pare cel mai problematic este că, pe măsură ce Guvernul României tot ia sau amenință cu măsuri, prognozele date de instituțiile internaționale se înrăutățesc. Asta, pentru că nu doar noi, pe plan intern, observăm care este modelul după care se iau aceste măsuri, ci și instituțiile interna­țio­nale și experții internaționali observă că, de fapt, ce se întâmplă acum în România sea­mănă foarte mult cu precedenta criză, din 2008-2009“, remarcă procesul Năsulea.

Taxe noi, probleme vechi

„Pachetul de măsuri fiscale“ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la sfârșitul lunii septembrie este un amestec eterogen de articole de legi noi și vechi, dar modificate, din „n“ domenii economice și fiscale.

„S-a terminat cu șmecheria“, a anunțat șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, de la tri­bună, iar trucul a ținut. Pachetul a trecut de Parlament, chiar dacă nu e garantat că „va ține“ și la Curtea Constituțională, iar toată lumea s-a repezit la cifre și la detalii, să vadă în ce măsură e afectată. Puțin câte puțin, această imagine se conturează. Ce rămâne în ceață e cât speră, de fapt, Guvernul să ob­țină cu ajutorul colecției de taxe, astfel în­cât gaura din buget să se mai micșoreze măcar, dacă nu sunt șanse prea mari să se umple.

Băncile și companiile care vor fi obligate să plătească impozit pe cifra pe afaceri vor aduce statului doar în jur de 6 miliarde de lei, o picătură în oceanul de cel puțin 45 de miliarde de lei care lipsesc României. Iar noile taxe pe proprietăți riscă să îngroape de­finitiv sectorul imobiliar.

„Toate rapoartele legate de imobiliare din ultimul an și jumătate ne făceau deja să fim foarte îngri­jo­rați“, spune Christian Năsulea. Profesorul de economie preci­zează că la vechile îngri­jo­rări se adaugă altele noi: taxa pe valoare adăugată pentru unele proprietăți, plus su­prataxele pentru proprietățile cu valori mai mari de 500.000 de euro, cum sunt, de fapt, multe case mai răsărite din București. „În mo­mentul în care la o proprietate de un mi­lion de euro trebuie să dai 1.500 de euro pe an doar pentru că o deții, în plus față de ce plă­teai deja, asta o să descurajeze deținerea de astfel de pro­prie­tăți.“ Pe jumătate în glu­mă, universitarul e convins că oamenii, inventivi, vor găsi rapid soluția. „Ne facem cu toții asociații de proprietari. Pui într-o ca­meră nevasta, în alta copilul, la mansardă câinele și ne facem aso­ciație de proprie­tari.“

Românu’ plătește

Antreprenorii își fac calcule deja cum să transfere creșterea de costuri la care sunt expuși în prețul produsului finit. „Primul și cel mai important efect al acestor măsuri: creșterea prețurilor și nici măcar doar a celor pentru produsele nice-to-have, cum suntem noi“, spune Radu Dumitrescu, antreprenorul care deține grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts.

„Și, la sfârșit, după ce toate pre­țu­rile vor crește, cei care plătesc suntem noi, persoane private, care mergem la restaurant, la magazinul din colț, să ne cumpărăm diverse lucruri“, spune omul de afaceri. „Noi plătim impozite pe salarii, plătește și an­gajatorul, plătește și angajatul, după care, cu banii pe care i-ai câștigat, îți cumperi ceva. Dacă e o mașină sau o casă, plătești im­pozit pe tranzacție. După care plătești impozit în fiecare an și așa mai departe. TVA și așa mai departe. Și dacă stai să aduni toate taxele astea, de fapt, banii pe care îi cheltui pentru tine cred că sunt mai puțini decât banii pe care îi cheltui pe taxe“, socotește Radu Dumitrescu.

„Și, de fapt, eu, cum am spus-o de foarte multe ori, n-am o problemă să plătesc taxe dacă văd ce se întâmplă cu ele. Dar eu nu prea văd“, e ne­mul­țumit antreprenorul.

Din nou, risc de inflație

„Oricum ne așteptam să crească din nou prețurile din cauza sezonalității, vine iarna, este normal să crească prețurile odată ce a trecut sezo­nul cu foarte multe fructe și legume locale“, atrage atenția Christian Năsulea.

„Ce se va în­tâmpla acum este că această presiune inflaționistă suplimentară va fi mai mare de­cât ar fi fost doar din cauza sezonalității“, eva­luează profesorul. „Cum românii au de­mon­strat istoric că vor plăti pentru mâncare, indiferent cât de scumpă este, adică avem de-a face cu un produs pentru care ce­rerea rămâne ridicată orice ar fi, crește­rile de prețuri vor merge la clientul final.“ Practic, apare din nou inflație în acest domeniu, care influențează atât de mult respectivul indicator.

„E clar că avem o problemă. E prea scump totul“, spune Radu Dumitrescu. Antreprenorul speră ca oamenii să nu-și schimbe drastic comportamentul de consum, pentru că domeniul HoReCa abia ce-și revenise după pandemie. „Sper ca oamenii să-și poată permite, că despre asta este vorba, o masă la restaurant, o mică plăcere, să iasă la film, la teatru, să se bucure de viață“, oftează an­treprenorul.

„Așa este normal. Dacă vrem să fim europeni, trebuie să avem și noi cultura de a ieși în oraș, să ne simțim bine în timpul liber, să nu ne gândim doar la cum vom supraviețui în perioada următoare, cum suntem obișnuiți de 30 de ani“, mai spune omul de afaceri.

Final optimist

Cu toate încercările peri­oa­dei și așteptărilor de „mai rău“ în urmă­toa­rea perioadă, profesorul Năsulea e optimist. Are încredere în capacitatea românilor de a trece peste încă o criză.

„Văd în foarte multe date și în foarte multe întâlniri cu oameni din business din România că românii își văd de treabă, sunt productivi, inovează, creează lucruri care au căutare pe piața locală, pe piața inter­na­țională“, spune universitarul. El ține să precizeze că optimismul se datorează oamenilor, mediului de afaceri, în ciuda lucrurilor pe care le face statul român.

„În loc să-și vadă și el de treabă și să ajute, să construiască autostrăzile de care avem nevoie, spitale în care să existe medicamente, să facă lucrurile pe care ar trebui să le facă, statul pune bețe în roate, din motive care țin de nevoile politicienilor, de pla­nurile lor pentru anul electoral viitor.“

Acest articol a apărut în numărul 173 al revistei NewMoney

FOTO: Freepik