Studiu: 34% din români au demisionat pentru că jobul nu se integra în viața lor personală
Flexibilitatea legată de orele de lucru este mai importantă pentru angajații români decât cea oferită de locația de unde își pot îndeplini sarcinile de serviciu, relevă ediția de primăvară a studiului Randstad Workmonitor 2022. Rezultatele cercetării sunt cu atât mai importante, cu cât surprind direcțiile spre care se îndreaptă piața forței de muncă la finalul celor 2 ani de pandemie. Ele semnalează o revoluție în dinamica angajat-angajator, condusă de generația Z și millennials, care accentuează presiunea pe care o resimt companiile în identificarea și atragerea talentelor, în contextul în care un procent semnificativ al angajaților români (70%) declară că sunt deschiși față de oportunitatea unui nou loc de muncă.
„Randstad Workmonitor ne ajută să identificăm direcțiile pe care credem că este important să le aibă angajatorii, în ce privește politicile de resurse umane. Credem că în viitor va fi esențial pentru aceștia să aibă în vedere 5 aspecte: integrarea responsabilităților de lucru în viața oamenilor, alinierea valorilor, consolidarea strategiilor de atragere, flexibilitate și accelerarea dezvoltării profesionale. Cine va reuși să țină cont de acestea va atrage cei mai buni oameni. Este de așteptat că o parte din angajatori să se confrunte cu pierderea talentelor de top din piața forței de muncă, din cauza creșterii costurilor și perioadei mărite a procesului de recrutare”, spune Mihaela Maranca, Director General Randstad România.
Crește încrederea angajaților în valoarea lor
Mare parte din angajații români manifestă loialitate față de angajator (63%, comparativ cu media globală, de 60%), însă peste jumătate (56%) consideră că dacă ar rămâne fără un loc de muncă, ar găsi rapid unul nou, ceea ce arată încrederea acestora față de contextul favorabil lor. Munca are un rol important în viața a 81% din cei intervievați. Cu toate acestea, 56% (față de 48% media globală) și-ar da demisia dacă locul unde lucrează i-ar împiedica să se bucure de viață, iar 34% chiar au făcut acest lucru, pentru că jobul nu se integra în viața lor personală.
Angajatorii nu țin ritmul cu așteptările angajaților
Angajatorii iau măsuri pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor în creștere ale forței de muncă, însă există o distanță între cerere și ofertă. În vreme ce 89% din angajați spun că flexibilitatea orelor de lucru este importantă pentru ei (comparativ cu media globală de 72%) și 79% cred același lucru despre flexibilitatea locației de lucru (față de 71% media globală), doar 21% au observat o creștere a primului indicator (față de 26% la nivel global), iar 20% remarcă o creștere a celui de-al doilea indicator (față de 28% la nivel global).
Mai mult, iată evoluția din ultimele 12 luni a unor factori importanți pentru angajați:
- Pachetul salarial (salariu, bonusuri) – scădere (8%), creștere (39%), la fel (53%);
- Beneficii (asigurări de sănătate, vouchere pentru concedii etc.) – scădere (7%), creștere (20%), la fel (73%);
- Sprijin pentru familie (concediu de maternitate, alocație pentru creșterea copilului ș.a.) – scădere (6%), creștere (14%), la fel (79%);
- Oportunități de instruire sau dezvoltare – scădere (11%), creștere (22%), la fel (67%).
Pentru aproape toți angajații (97%) este important echilibrul viață profesională-viață personală, iar 88% (față de 76% procentul global) consideră că este important să beneficieze de cursuri și dezvoltare. Dacă ar lucra cu un coach, subiectele de interes ar fi: cum să câștige mai mulți bani (73% față de 60% media globală), îmbunătățirea echilibrului viață profesională-viață personală (61%, comparativ cu 50% la nivel global), construirea unei cariere care să reziste la schimbările pe care le va aduce viitorul (32% vs. 26% global).
39% din angajați ar acceptă un salariu mai mic de la o companie implicată în comunitate
Tot în urma presiunilor angajaților, mai ales ale celor din generația Z și millennials, companiile pun tot mai mult misiunea cu sens și valorile în centrul activității lor. Alte concluzii alte studiului Randstad Workmonitor 2022 arată că:
- 59% din români nu ar accepta să lucreze pentru o companie care nu e aliniată cu valorile lor legate de aspecte sociale și de mediu;
- 68% simt că valorile și misiunea angajatorului sunt aliniate cu ale lor (ex. sustenabilitate, diversitate, transparență);
- 30% din angajați ar fi dispuși să câștige un salariu mai mic dacă locul lor de muncă ar contribui la societate.
Ce i-ar determina pe angajați să accepte o ofertă de muncă
Angajații români ar accepta o ofertă de muncă doar dacă:
- Ar avea flexibilitate cu privire la locația de desfășurare a activității (ex. posibilitatea de a lucra de acasă) – 34%;
- Ar avea flexibilitatea programului de lucru – 42%;
- Ar primi beneficiile dorite – 60%;
- Ar avea un salariu semnificativ mai mare – 70%;
- Ar avea siguranța locului de muncă – 75%;
- Angajatorul face eforturi proactive legate de diversitate și echitate – 52%;
- Compania face eforturi proactive pentru a fi mai sustenabilă – 48%;
- ·Aceasta nu i-ar afecta echilibrul viață profesională-viață personală – 66%.
Interesante sunt și planurile legate de vârsta până la care românii se văd activi în câmpul muncii. 3% consideră că, având în vedere situația actuală, nu se vor putea pensiona niciodată, iar pentru 1% acest scenariu este chiar unul ideal. Ideal pentru 8% din români ar fi să se pensioneze mai devreme de a împlini 40 de ani, în vreme ce 2% consideră că acest lucru este realizabil. În scenariul ideal, 46% din ei ar ieși la pensie înainte de vârsta de 60 de ani, acest lucru fiind realist pentru 15% dintre ei.
Lansat în anul 2003, Randstad Workmonitor include în prezent 34 de piețe din Europa, Asia-Pacific, America de Nord și America de Sud. Scopul acestuia este de a identifica gradul de mulțumire în mediul de lucru, probabilitatea schimbării serviciului în următoarele șase luni și furnizează o înțelegere detaliată a tendințelor de pe piața muncii. Studiul este realizat online, în rândul angajaților cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Rezultatele ediției locale din aprilie au la baza interviuri realizate între 21 februarie – 13 martie, pe baza unui eșantion format din 800 de angajați români.