Studiourile IT din România și arta jocurilor pe calculator
Toată lumea se joacă. Cel puțin asta spun studiile despre un hobby în spatele căruia stă o industrie cu încasări de peste 100 de miliarde de dolari la nivel global. Iar românul și România nu sunt o excepție de la regulă.
București, România. Toate cele zece etaje ale uneia dintre clădirile de lângă mallul AFI Cotroceni din București sunt ocupate de Electronic Arts (EA), una dintre multinaționalele care dezvoltă în România jocuri precum FIFA, Star Wars ori Need for Speed. Circa 1.500 de angajați și colaboratori scriu coduri, programează aplicații, inventează scenarii și trimit produsele finale la export. Pe fiecare palier există săli de lucru cu tematici diferite, iar designul interior te trimite către scene din jocurile create de angajații companiei.
Pe monitoarele integrate în decor, la intrarea în clădire, rulează variante demo ale jocurilor dezvoltate de Electronic Arts. Sunt practic cele mai noi variante ale unor jocuri rulate de ani buni de milioane de oameni. Iar numărul lor este în continuă creștere. Există, însă, și (cel puțin) o explicație.
„Experiențele pe zona de mobile au deschis piața unui spectru cât mai larg de clienți al căror profil a fost schimbat radical“, explică Răzvan Sighinaș (37 de ani), senior director la Electronic Arts Romania. Absolvent de electronică și telecomunicații, la București, Sighinaș a lucrat între 2004 și 2008 în Silicon Valley, în Statele Unite, la Oracle și Nortel. În 2008 a revenit în România și a început să lucreze cu mari companii românești din telecom, însă de câțiva ani s-a orientat către jocurile video. Cum echipele conduse de el sunt cele care optimizează și monitorizează jocurile Electronic Arts, Răzvan știe în orice moment cum evoluează piața, cine, unde și ce joacă. O piață pe care, spune el, „se văd deja efectele accelerate ale adopției mobilului“.
Bunica joacă tare. Practic, dezvoltarea aplicațiilor pe smartphone a adus un public la care creatorii de jocuri nici nu se gândeau în urmă cu circa cinci ani. Dacă profilul inițial al utilizatorului de jocuri video era bărbat, cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, acum mai mult de jumătate dintre jucători sunt femei, iar vârsta sau apartenența geografică nu mai reprezintă un criteriu.
Mai mult, spun dezvoltatorii de jocuri, în ultima perioadă a crescut interesul pentru gaming în rândul femeilor de vârsta a treia. Acestea sunt interesate de jocuri simple, cu decoruri colorate și muzică plăcută, fiind dispuse să stea cu mobilul în mână ore întregi. Practic, sunt orientate către jocuri „sociale“ și intră în mediul online cu scopul de a socializa. Și asta pentru că, explică specialiștii, orice joc bine dezvoltat de o companie din industria gamingului are posibilitatea să se adreseze oricăror clienți din lume. Aici este însă cu totul altă poveste.
Artă și producție. Importantă este ideea. Nu mai este un secret că producția de jocuri se apropie ca stil de cea cinematografică. Jocurile au decoruri, dialoguri, coloană sonoră și chiar episoade. Mare parte din personajele virtuale sunt importate din viața reală ori din filme. Asta face ca industria de jocuri să se diferențieze într-un fel de IT-ul clasic. Aici nu este vorba doar de programare, ci și de creativitatea artistică. „Diferența principală este existența unei nevoi de inovare și creativitate duse la extrem. Artiștii care dezvoltă trebuie să aibă un anumit profil pentru a livra un produs relevant în zona entertainmentului“, clarifică Răzvan Sighinaș. Pentru dezvoltarea unui joc lucrează echipe de graficieni, animatori, chiar absolvenți de Conservator, profiluri de oameni care nu au, teoretic, legătură cu industria IT&C. Și asta pentru că produsul trebuie să fie atât plăcut vizual, dar și interesant din punctul de vedere al coloanei sonore.
Rolul inginerilor IT intervine în momentul în care jocurile trebuie să ajungă pe toate canalele de distribuție, de la console și PC-uri la dispozitive mobile. Provocarea inginerilor este ca noile jocuri să fie optimizate astfel încât ele să poată fi jucate și de cei care folosesc consolele sau dispozitivele fixe, dar și de noul segment de utilizatori care preferă mobilul.
Studiile producătorilor de jocuri arată că, pentru titluri ca FIFA ori Star Wars, consolele rămân unul din principalele medii de livrare. Acestea sunt catalogate drept jocuri AAA (jocuri high definition pentru console). Însă și în acest caz, evoluția continuă a dispozitivelor mobile îi provoacă pe ingineri să optimizeze jocurile clasice. „Fanii universului Star Wars care au jucat titluri în zona PC sau console sunt playeri asidui și pe mobil. E important să le dai acestor oameni experiența pe care o au pe console într-un mod plăcut și pe platforme mobile“, explică Răzvan Sighinaș. Cu alte cuvinte, jocul de pe platforma mobilă trebuie să fie convingător într-o interacțiune de doar câteva minute.
Experiența românească. Piața românească a producției de jocuri este încă la început. Mari giganți ai acestei industrii precum Ubisoft, Electronic Arts, Gameloft ori King sunt prezenți de mai bine de zece ani pe piața locală. Dacă, inițial, România a oferit asistență pentru mici părți ale unor jocuri, în ultimii cinci ani tot mai multe companii au început să dezvolte aici producții cap-coadă.
Multinaționalele nu sunt singure pe piață. În ultimii doi ani antreprenorii români au început să deschidă studiouri locale pentru dezvoltarea jocurilor. „Aceste studiouri pot reprezenta în viitor chiar un motor creativ al industriei, deoarece își pot asuma mai multe riscuri decât companiile mari, care au, de regulă, obiective mai precise. Mă aștept ca în următorii doi ani să vedem din ce în ce mai multe jocuri lansate de aceste studiouri «indie»“, spune Cătălin Butnariu, președinte al Romanian Game Developers Association.
În cazul EA, echipa din România lucrează la dezvoltarea a zece titluri împreună cu studiouri externe ale companiei-mamă. „Piața românească de jocuri este în proces de maturizare. Nu este un proces finalizat și nu suntem neapărat acolo unde trebuie să ajungem. Potențialul este mult mai mare în piața asta. Lucrăm practic să construim piața“, arată Răzvan Sighinaș. Potrivit acestuia, deocamdată nu există în plan ca EA să dezvolte un joc exclusiv în România, noile titluri fiind finalizate în parteneriat cu studiouri din Canada, America de Nord sau Europa.
Tendințele evoluției pieței jocurilor în România sunt interpretate în contextul mare al pieței europene. „Trendul e cam același. O anumită afinitate a pieței românești este pentru jocurile de fotbal și pentru jocurile de racing“, adaugă Sighinaș. În cazul EA, studioul local a lucrat la dezvoltarea FIFA 2017, cel mai bine plasat produs din această serie, mai concret la implementarea unui nou motor al jocului. Specialiștii spun că produsul va fi îmbunătățit în continuare în timp real, în funcție de modificările care apar în componența echipelor din FIFA 2017, așa încât utilizatorul să poată juca în timp real partidele așa cum sunt ele programate în campionat.
Până când echipele românești vor ajunge să conteze pentru jocul FIFA, IT-iștii români îi vor programa în continuare pe Messi și Ronaldo să facă spectacol în spațiul virtual.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
