S&P scade perspectiva creditului Israelului la negativă, din cauza Războiului din Fâşia Gaza

Agenţia de rating S&P Global Ratings a scăzut perspectiva creditului israelian de la stabilă la negativă, evocând riscuri ale extinderii Războiului dintre Israel şi Hamas şi impactul pe care-l poate avea asupra economiei, relatează AFP.

”Perspectiva negativă reflectă riscul ca războiul dintre Israel şi Hamas să se extindă mai larg sau să afecteze indicatorii de credit ai Israelului mai negativ decât se aşteaptă”, anunţa într-o notă agenţia. ”Presupunem în prezent că conflictul va rămâne concentrat în Fâşia Gaza şi că nu va dura mai mult de trei până la şase luni”, adaugă S&P.

La 7 octombrie, comandouri Hamas s-au infiltrat în sudul Israelului, din Fâşia Gaza şi au desfăşurat un atac sângeros vizând civili de o amploare şi o violenţă fără precedent de la înfiinţarea Israelului, în 1948. Ca represalii, Israelul a declarat un război cu obiectivul de a ”aneantiza” Hamasul şi bombardează neîncetat Fâşia Gaza.

Peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel, majoritatea civili, în ziua atacului, potrivit autorităţilor palestiniene, care identificat aproximativ 220 de ostatici luaţi de Hamas. Organizaţia teroristă a anunţat că peste 6.000 de palestinieni, majoritatea civili – inclusiv copii – au fost ucişi în bombardamente ca represalii israeliene, după lansarea războiului.

Decizia S&P de a scădea ratingul Israelului de la ”AA-” la perspectivă negativă intervine la mai puţin de o săptămână după ce agenţiile de rating Moody’s şi Fitch au examinat datoria pe termen lung a Israelului – în prezent A1 – în vederea unei eventuale degradări, potrivit sursei citate de News.ro.

S&P anunţă că se aşteaptă la o contracţie de 5% a PIB-ului Israelului în trimestru patru, faţă de trimestrul trei, şi la o revenire la începutul lui 2024. Între motivele citate, S&P evocă perturbări economice legate de securitate, un volum de afaceri redus şi mobilizarea rezerviştilor.

Măsuri bugetare de ajutare a gospodăriilor şi întreprinderilor şi o creştere a cheltuielilor militare urmează, de asemenea, să crească deficitul public.