Sorin Cîmpeanu ironizează cadrele didactice: 53% din elevii României aveau medii mai mari de 8.50, printre ei şi analfabeţi funcţionali
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că elevii nu cunosc tipurile de burse şi, de aceea, ar fi inutil scandalul izbucnit în jurul burselor de merit. El a precizat că anul acesta fondul pentru burse a crescut faţă de anii anteriori şi că, din cauza condiţiilor pandemice, 53 la sută dintre elevii din România s-ar fi încadrat la bursele de merit.
Ministrul Sorin Cîmpeanu, a declarat la Digi 24, joi seară, că ar fi bucuros dacă elevii ar cunoaşte toate tipurile de burse. ”Nici măcar elevii nu cunosc tipurile de burse , nu cunosc cuantumul burselor şi nu îşi cunosc suficient de bine drepturile. Fără doar şi poate este vina noastră, a Ministerului, că nu am reuşit să explicăm destul de bine aceste lucruri şi am înţeles că trebuie să o facem mai bine. M-aş bucura, dacă reprezentanţii elevilor, cunoscând toate tipurile de burse, ar fi interesaţi de toate tipurile de burse, pentru că sunt şase la număr.
Sunt în primul rând bursele de performanţă care sunt destinate elevilor cu rezultate la olimpiade, sunt apoi bursele de merit cele care sunt acum în discuţie, un tip din şase, despre care o să explic imediat, sunt apoi bursele de studiu care se dau de la media 7,50. Sunt disponibile. Sunt bursele sociale, sunt bursele profesionale şi bursa bani de liceu. Toate aceste burse necesită finanţare. Bugetul a crescut faţă de anul 2020 de patru ori, faţă de anul 2021 am crescut cu 60 la sută, mai exact un plus de 400 milioane lei”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Fondul pentru burse a crescut de patru ori în 2022
Cîmpeanu a precizat că în acest an fondul pentru burse a crescut de patru ori, faţă de anii anteriori. ”Fondul de burse a crescut de patru ori. În anul 2020 a fost de 270 milioane lei, plătiţi exclusiv de către primăriii. În anul 2022 va fi 1,3 miliarde lei. Un miliard este mai mult decât 270 milioane, este mai mult decât 540 milioane, bugetul de anul trecut. Deci fondul de burse e mai mare, deci nu faci economii. Vrei să faci economii, ai un fond de burse mai mic”, a declarat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a adăugat că 53 la sută dintre elevii din România au avut, în anul şcolar trecut, medii peste 8,50. ”Bursa de merit a fost gândită pentru a stimula competiţie, performanţa şi învăţarea. Bursa de merit, odată cu stabilirea unui prag arbitrar, pentru că nota 8,50 este arbitrară şi-a pierdut din semnificaţie major, deoarece la finalul anului 2020-2021 an şcolar, 53 la sută din elevii României aveau medii mai mari de 8.50. Mai bine de jumătate.
Atunci când ai mai bine de jumătate elevi care au depăşit acest prag de 8,50, printre aceştia numărându-se şi elevi careau fost, din păcate, încadraţi în analfabetism funcţional, este ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, afirmă ministrul.
Şcoală în dorul lelii în pandemie?
De vină pentru această situaţie ar fi pandemia de Covid, este de părere acesta. ”Notele au fost irelevante nu din cauza elevilor, nu din cauza profesorilor, ci din cauza situaţiei generate de pandemie. Atâta timp cât dai notele în online şi nu ai nicio garanţie din partea celui care îşi răspunde din spatele ecranului, cu camera închisă, nu ai relevanţăla aceste note pentru că poate răspunde un frate, o soră, un părinte. Nu ai relevanţă la aceste note.
Bursele de merit se acordă pe baza mediei din anul anterior. În anul anterior 347.000 de elevi au avut peste 9,50. Adică unul din patru elevi Burse de merit vor primi unul din patru elevi, adică 25 la sută. Toţi ceilalţi au la dispoziţie alte tipuri de burse”, a mai declarat Sorin Cîmpeanu.
Elevii critică modificarea pragului mediei pentru bursa de merit la 9,50, în loc de 8,50, şi vorbesc despre ”masacrul burselor şcolare”, acuzând Ministerul Educaţiei că face economie pe spatele a milioane de elevi şi ameninţă cu proteste la nivel naţional, dacă instituţia nu revine asupra deciziei.