Sondaj: Doi din trei români cred că pandemia COVID-19 are legătură cu puterea ocultă mondială

Cei mai mulți dintre români par a susține teoriile conspirației care au circulat în legătură cu actuala pandemie cauzată de virusul SARS-CoV-2. Aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj desfășurat online de platforma media EM360 consideră că scenariile potrivit cărora această criză este creată artificial de către puterea ocultă mondială sunt parțial adevărate, întrucât „nu iese fum fără foc”. Totodată, 17% apreciază că aceste scenarii au o bază reală și sunt plauzibile, conform rezultatelor sondajului.

La polul opus, trei din zece respondenți au declarat că teoriile conspiraționiste, conform cărora această criză a fost creată de către oculta mondială în vederea obținerii de profit și a controlului demografic, nu au bază reală și sunt fake news. Doar 3,3% nu au auzit astfel de scenarii.

Topul cauzelor pandemiei: de la lupta între marile puteri, la Bill Gates și tehnologiile 5G

Întrebați fiind care pot fi principalele trei cauze ale actualei pandemii, cei mai mulți dintre respondenți (31,2%) consideră că la bază se află ignoranța guvernelor statelor lumii și prioritățile strategice greșite ale acestora. Pe locul doi în topul cauzelor (20,8% dintre respondenți) este lipsa de transparență a guvernelor, în special a celui chinez. Aproape tot atâția, respectiv 19%, cred că actuala criză sanitară reprezintă de fapt o măsură de control demografic a populației îmbătrânite, ca urmare a deficitelor globale uriașe ale fondurilor de pensii.

Pe locul patru în topul cauzelor percepute de români se află lupta pentru supremația globală dintre China, Rusia și SUA, conform răspunsurilor oferite de 18,1% dintre respondenți. Dacă 14,1% dintre români consideră că pandemia COVID-19 este cauzată de cicluri naturale, ecosistemice, de propagare a bolilor, la polul opus 12,5% cred că virusul a fost creat în laboratoare de cercetare virusologică, medicală și chimio-farmaceutică.

Un procent destul de important, de 12,6%, afirmă că la originea virusului se află fundația miliardarului american Bill Gates, care a anunțat, de altfel, că lucrează intens la un vaccin împotriva acestui virus. Totodată, 7,6% pun crearea și răspândirea acestui virus pe seama dezvoltării tehnologiilor militare chimice și biologice, în timp ce 7,2% cred că la origine se află tehnologiile 5G.

Totuși, întrebați fiind ce cred despre noul coronavirus, doi din zece respondenți sunt de părere că a fost creat artificial în laborator. Cei mai mulți, respectiv 46,2%, consideră că face parte din familia Coronavirusurilor deja cunoscute, în timp ce 33,5% spun că este un virus respirator necunoscut până acum.

Aproape 9 din zece români cred că economia României va fi puternic afectată

Trecând într-un alt registru, întrebați fiind cum cred că va evolua economia României după pandemie, șase din zece respondenți sunt de părere că își va reveni cu mare greutate, iar 26,1% consideră că economia „va fi la pământ”. Doar 7,7% sunt optimiști și cred că economia își va reveni rapid, iar 6,4% nu știu ce se va întâmpla.

De altfel, peste jumătate dintre respondenți afirmă că și după ridicarea restricțiilor de circulație vor fi mai atenți cu cheltuielile lor.

Pentru cei mai mulți din români (circa 57%), cea mai importantă lecție învățată în timpul pandemiei a fost aceea că „trăiesc într-un stat slab organizat, care nu dă semne că se va schimba”. Pentru doi din zece, lecția principală a fost că „am nevoie de puține lucruri ca să trăiesc bine”, iar pentru 12,2% cea mai importantă lecție a fost aceea că „familia mea merită mai mult din timpul meu”.

Profilul respondenților

Sondajul cu privire la percepțiile românilor despre pandemia COVID-19 a fost efectuat în perioada 06 – 11 mai 2020 și la el au răspuns 1.508 de utilizatori de internet din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani. Șase din zece respondenți au între 35 și 55 de ani, 73% sunt din mediul urban și circa 68% sunt femei. De altfel, rezultatele sondajului arată diferențe semnificative de percepție la anumite întrebări între respondenții din mediul rural și cei din mediul urban, ori între femei și bărbați.