Sinonim pentru „niciodată”: autostrăzile peste munți ale României

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

La peste patru decenii de la deschide­­rea primului segment de autostradă, Bu­­curești-Pitești, România are o rețea de doar 750 de kilometri de șosele de mare viteză. Fără o legătură continuă de autostrăzi între București și vestul țării sau peste munți, România pierde zilnic sute de mii de euro, dacă nu chiar milioane. Dar cât de mult își mai permite să o facă?

De-a lungul anilor, a curs multă cerneală pe tema șoselelor de mare viteză Sibiu-Pitești și Comarnic-Brașov, două treceri pe autostradă ale Munților Carpați care ar putea face legătura între (măcar o parte din) regiunile istorice ale României și care ar putea pune țara și mai pregnant pe harta investitorilor din întreaga lume. Deocamdată însă, nici mă­car o cupă de pământ nu a fost ridicată pentru cele două autostrăzi, iar, după ce admi­nistrațiile au schițat de-a lungul timpului mai multe idei pentru construcția celor două șo­sele, de la parteneriate public-private până la finanțări din bani europeni sau de la stat, situația din teren stă astfel: în cel mai optimist caz, anul acesta ar urma să înceapă construcția a șase kilometri din cei 58 ai autostrăzii Comarnic-Bra­șov. De altfel, acest drum este unul dintre cele mai controversate din România, după ce, în ultimul deceniu și jumă­tate, statul a încercat de trei ori să-l constru­iască în concesiune, dar, de fie­ca­re dată, a fost un eșec. Acum, statul vrea să-l con­struiască fără ajutor privat.

Loturi încurcate. Compania Națio­nală de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), respon­sa­bilă de cons­trucția de autostrăzi, a atri­­buit la finalul anului trecut contrac­tele de revizuire a studiilor de fezabilitate pentru trei din cele cinci loturi ale autostrăzii că­tre o asociere formată din companiile Con­si­trans (con­tro­lată de Eduard Han­ganu) și 3TI Progetti din Italia.

„În pre­zent, CNAIR, din motive independente de ea, nu a finalizat procesul de achiziție prin semnarea unui contract, deoarece prestatorul (…) în­tâm­pină anumite probleme administrative“, spune compania de drumuri, la solicitarea New­Money, motiv pentru care licita­ția pentru aceste studii are șanse să fie anu­lată și reluată „în regim de urgență“.

Un alt lot al autostrăzii se află tot „în aer“, după ce licitația sa a fost anulată, în vreme ce construcția ultimului tronson din Comarnic-Brașov, între Râșnov și Cristian (6 kilometri), ar putea demara anul acesta, după ce, spre finalul lui 2016, statul a desemnat drept constructor o asociere condusă de fir­ma Alpenside (controlată de Florin Cristian Mihai). Licitația a fost contestată de aus­­triecii de la Strabag, dar CNAIR sus­ține că în luna aprilie „va finaliza pro­cesul“. Pentru autostrada București-Bra­șov, din care face parte și Comarnic-Bra­șov, statul a bugetat anul acesta circa 560 de milioane de lei.

Nici în cazul Sibiu-Pitești lucrurile nu sunt mai puțin complicate, dar măcar s-a semnat un contract pentru realizarea stu­diului de fezabilitate, care ar urma să fie finalizat integral în luna august. În 2017, CNAIR a alocat pentru această au­to­stradă „fa­bu­­loa­sa“ sumă de 21,4 mili­oane de lei, po­trivit datelor comunicate NewMoney. Bani suficienți, de altfel, doar pentru stu­diul de fezabilitate, deși Ministerul Tran­s­porturilor a anunțat că va scoate la lici­tație „în cel mai scurt timp“ și par­tea de proiectare și execuție a capetelor auto­străzii (ce va fi împărțită în cinci secțiuni).

Termen lung. Po­ves­tea celor două auto­străzi va mai dura mulți ani de acum încolo. O estimare a Aso­­ciației Pro Infrastructura arată că Sibiu-Pitești, de exemplu, ar putea fi ter­mi­nată peste cel puțin opt ani. Statul ar vrea să o termine până în 2021. „Credem că România nu este ca­pa­bilă să susțină dezvoltarea a două proiecte majore, Sibiu-Pitești și Co­mar­nic-Brașov, concomitent, din conside­rente multiple (cele mai importante fiind finanțarea, partea de project management și capaci­tatea administrativă)“, explică Ionuț Ciu­rea, vicepreședinte  și director executiv al Asociației Pro Infrastructura, în opinia căruia prioritatea statului în momentul de față ar trebui să fie segmentul Sibiu-Pitești. El mai spune că ceea ce se poate face acum pe ruta Co­marnic-Bra­șov este rezolvarea punctelor critice, mai precis a centurilor care ocolesc stațiu­nile montane.

De-a lungul anilor, o serie de companii, inclusiv marii producători auto Dacia și Ford, au reclamat lipsa proiectelor de infra­struc­tură. În ecuația autostrăzilor, mai mulți kilometri înseamnă mai mulți investitori, iar mai multe companii în­seam_­­­nă taxe și impozite mai mari înca­sate de adminis­tra­țiile locale, dar și crearea de noi locuri de muncă. În plus, existența unor autostrăzi le asi­­­gură trans­portatorilor o mobilitate mai mare și un consum mai redus de com­­bustibil.

„România pierde opor­tu­ni­tăți de business, investiții care stag­nează sau care, pur și simplu, nu sunt atrase din cauza unei infrastructuri de transport deficitare (…). Poluarea nu este nici ea de ne­glijat. La fel, viețile omenești pierdute în accidente“, enumeră Ionuț Ciurea de la Asociația Pro Infrastructura principalele costuri ale lipsei segmentelor Co­marnic-Bra­șov, respectiv Sibiu-Pitești.

„Estimările noastre arată că, dacă am avea o autostradă care să lege Brașovul de Capitală și o autostradă legată de la Est la Vest, costurile logistice s-ar diminua cu până la 20%, ceea ce s-ar reflecta în profit, noi investiții, noi locuri de mun- ­că, vânzări mai mari și, în final, în taxele pe care le plătim“, spune și Horațiu Țe­peș, antreprenorul care controlează pro­du­cătorul de materiale de construcții Bilka Steel, un business de 60 de mili­oane de euro din Brașov. Iar ca el, mulți alți antreprenori ro­mâni, dar și companii multinaționale resimt din plin lipsa unor autostrăzi care să treacă munții.

Până una-alta, ministrul Transporturilor anunța recent că adaugă 90 de kilometri la rețeaua de auto­străzi anul acesta. Indiferent de ce va fi, cert este că nici mă­car un metru nu va trece peste munți.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Uite autostrada, nu e autostrada” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Puse în paralel, autostrăzile care ar trebui să traverseze munții par să contureze o poveste cu ițe încurcate.[/vc_column_text][vc_column_text]

• 2021, prea optimist? Autostrada Sibiu-Pitești apare cu statut de prioritate zero în Master Planul General de Transport – documentul strategic pentru investițiile din domeniul transporturilor pe următorii 15 ani –, urmând să fie finanțată din fonduri europene. După finalizarea integrală a studiului de fezabilitate, cel mai probabil anul acesta, CNAIR ar trebui să facă o licitație pentru selectarea constructorilor. Contractul ar urma să fie împărțit pe loturi, fiecare lot având un antreprenor. Autostrada ar trebui să fie gata în 2021.
• Prima tură, 6 kilometri. Autostrada Comarnic-Brașov este și ea prioritară în Master Planul General de Transport, dar ar urma să fie finanțată din bugetul de stat. Drumul de 58 de kilometri ar trebui să fie gata până în 2022. Anul acesta ar putea începe lucrările la o porțiune de doar șase kilometri din tronson, între Râșnov și Cristian.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Mediafax