Sinagoga din Dubai. Cât de durabilă ar putea fi încălzirea relațiilor dintre Israel și lumea arabă

Vizitele liderilor israelieni în state ara­be, declarații publice pline de curtoazie, o sinagogă deschisă în inima Dubaiului sunt elemente cu putere de simbol care indică o încălzire reală a relațiilor Israelului cu lumea arabă din jur. Va urma pa­cea reală și durabilă?

 Acest articol a apărut în numărul 56 (7 – 20 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

Timp de secole, evreii s-au amestecat social și au făcut afaceri cu vecinii lor arabi din Bagdad până în Beirut, dar cei mai mulți au fost prigoniți sau au emigrat odată cu fondarea Israelului, în 1948. În prezent, pe măsură ce economia înflorește, iar sentimentele față de Israel s-au mai îndulcit, o comunitate evreiască din Dubai a pus bazele primei sinagogi a metropolei arabe.

După ce ani la rând s-au reunit în casa unuia sau altuia, evreii din Dubai, majoritatea având afaceri în domeniul financiar, juridic, energetic sau cu diamante, au în­chi­riat cu trei ani în urmă o vilă și au transformat-o în sina­gogă.

„Am ajuns departe după ce am început acum trei decenii să fac drumul spre Du­bai. Pe atunci, unii mă sfătuiau să nu-mi spun numele, pentru că suna prea evre­iesc“, povestește newyorkezul Eli Epstein.

Apariția unei sinagogi într-un oraș precum Dubai reflectă indiscutabil încălzirea relațiilor dintre Israel și guvernele din regiune. Suntem într-un moment în care liderii Arabiei Saudite și cei ai Emiratelor Arabe Unite (EAU) percep acum Iranul ca fiind o amenințare mai mare decât statul evreu. O situație care i-a împins către o alianță ta­cită, informală, cu Israelul.

Președintele american, Donald Trump, vrea un acord de pace în Orientul Mijlociu, fapt care încurajează și statele arabe să susțină negocierile israeliano-palestiniene care să pună capăt conflictului de decenii. În octombrie, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a făcut o vizită-surpriză în Sultanatul Omanului, iar alți doi miniștri israelieni au mers în EAU câteva zile mai târziu. Mai mult, Netanyahu i-a luat public apărarea prințului moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

EAU în special au încercat să fie mult mai deschise, ameliorând restricțiile impuse altor religii în cadrul unei campanii menite să facă Emiratele mai atractive pentru investitorii străini. A fost chiar numit un ministru al Toleranței, care a și spon­sorizat un summit al toleranței globale care a reunit în noiembrie 1.200 de mu­­sulmani, creștini, hinduși și evrei din toată lumea. „Fac apel la voi toți să faceți totul pentru eradicarea prejudecăților le­gate de alte religii și culturi“, a spus ministrul Tole­ran­ței, șeicul Nahyan bin Muba­rak. Pluralismul „trebuie să devină o forță creativă și pozitivă întru dezvoltare și stabilitate“, a adăugat el.

Cei care vin regulat la sinagogă i-au rugat pe cei care îi vizitează să nu dezvăluie deocamdată adresa exactă sau să scrie despre ce activități se desfășoară în cadrul ei. Cei mai radicali nu scot o vorbă în spațiul public despre ea.

În EAU, opinia publică este covârșitor propalestiniană și mulți consideră apro­pierea de Israel o trădare națională. Sunt puțini cei care au uitat că agenții Mossad au ucis într-un hotel din Dubai un lider Ha­mas, gruparea care controlează Fâșia Gaza.

Noua atitudine a liderilor EAU are evident și partizanii ei. „Aș prefera să nu tră­iesc ca Marrano“, spune Ross Kriel, un avo­cat născut în Johannesburg și lider al co­munității evreiești din Dubai, referindu-se la cei care practicau iudaismul în secret în secolul al XV-lea după ce au fost forțați să se convertească la creștinism.

În timpul sabatului și al altor sărbători evreiești, comunitatea evreiască locală de până la 150 de membri, cărora li se adaugă cei veniți din străinătate – manageri de com­panii de top și studenți –, se reunește la vila de la geamurile căreia se pot zări și vâr­furile minaretelor moscheii arabe din apropiere. Chiar dacă nu există un rabin permanent, uneori mai vine câte unul ca vizitator. Rugăciunile sunt adaptate – „Doamne binecu­vân­tează, protejează, pă­zește și ajută, preamă­rește și ridică pe pre­șe­dintele EAU, șeicul Khalifa bin Zayed, și pe conducătorul Du­ba­iului, șeicul Mohammed bin Rashid, și pe toți conducătorii celorlalte emirate și ai lor prinți moște­nitori“. După o slujbă care seamănă mult cu liturghia ortodoxă, eno­ri­așii spun Kiddush și se adună în jurul unei mese pe care se află salată, somon și o tocană tradițio­nală numită cholent, vegetariană, pentru că nu există carne cușer în Dubai.

Sinagoga este susținută de mai multe co­munități evreiești, dar și de guvernul din Dubai și de Mohamed Alabbar, pre­ședin­tele companiei Emaar Properties, care a ridicat celebrul turn de 163 de etaje Burj Khalifa.

„Decenii la rând, orice era sau avea legă­tură cu Israelul era evitat în lumea arabă. Arabii și evreii din noua generație sunt mult mai toleranți unii cu ceilalți cultural și religios“, spune Ghanem Nuseibeh, cofon­dator și consultant politic al com­­paniei Cornerstone Global Associates.

Încălzire regională

Egipt și Iordania sunt singurele state arabe care au recunoscut Israelul. Chiar și așa, poziția statului israelian e tot mai bună în regiune.

• PROGRESE, DAR… Toate semnele indică o schimbare de paradigmă a relațiilor dintre Israel și statele arabe din regiune, progres datorat lui Netanyahu și lăudat chiar și de rivalii lui politici din Israel. Va fi însă greu de convins și opinia publică arabă în absența unui acord de pace între israelieni și palestinieni.
• Riscul. Palestinienii sunt tot mai neli­niș­tiți de noua paradigmă, mai ales că preșe­dintele Trump a promis că va da lumii un plan pe care l-a numit „Acordul Secolului“, prin care este sigur că va pune capăt conflictului care macină de decenii regiunea. „Este o încercare de a normaliza relațiile Israelului în regiune, fără ca Israelul să-și normalizeze relația cu palestinienii, rămânând putere ocupantă. Este contraproductiv și periculos“, averti­zează Hanan Ashrawi, membru al Organi­zației pentru Eliberarea Palestinei (OEP).
• O CRIMĂ GEOPOLITICĂ. Analiștii suge­rează că asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul din Turcia a mai diluat influența pe care Arabia Saudită o avea în avansarea procesului de pace. Pre­mierul israelian a contracarat rapid, ie­șind public în apărarea prințului moștenitor saudit, suspectat de comunitatea interna­țională că a fost implicat în organizarea oribilei crime.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de  Jonathan Ferziger și Alisa Odenheimer, adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images