Setea românilor s-a mai temperat în 2022. Câtă bere am băut anul trecut

Românii și-au potolit setea cu mai puțină bere anul trecut. Producătorii anunță o scă­­dere a vânzărilor de 5%, până la un total al cantității consumate de 15,8 mili­oane de hectolitri. Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii Româ­niei, spune că de vină e scăderea puterii de cumpărare, dar se declară optimistă pentru 2023.

NewMoney: Cum a fost ultimul an pentru in­dustria berii?

Julia Leferman: O perioadă destul de difi­cilă și volatilă. Căderea pieței cu 5%, prima după patru ani de relativă stabilitate, a venit pe fondul creșterii costurilor de pro­duc­ție cu aproximativ 60%. Și aici inte­grăm, desigur, evoluția costurilor cu energia, dar, în același timp, și majorările la pre­­țurile de achiziție a materiei prime pen­tru producția berii și a ambalajelor.

Tot acest peisaj complicat a fost completat cu majorarea poverii fiscale, care a intervenit la jumătatea anului trecut. Așa­dar, în afară de actualizarea anuală a accizei din ianuarie, a mai fost implementată o majorare suplimentară (de 20%, n.r.) la jumătatea anului, de la 1 august, mai precis.

A fost, în plus, contextul economic gene­ral, care a dus la erodarea puterii de cum­părare a consumatorului. Inflația ridi­cată a avut de asemenea un cuvânt de spus. Sigur că unele dintre aceste presiuni spe­răm să se diminueze. Există, desigur, o aș­teptare pozitivă cu privire la perfor­manța industriei berii în cursul anului curent.

Prețuri greu de majorat

– Dacă, în privința producției, costurile s-au ma­jorat cu 60%, cât a crescut prețul de retail?

– Desigur, o parte din majorările de prețuri de care am amintit s-au transferat în prețul de consum, dar trebuie reținut că acest tran­sfer nu se întâmplă imediat. La jumă­tatea anului trecut, prețul berii crescuse cu 8%, în condițiile în care inflația era de 16%. Producătorii au integrat doar o parte a ma­jo­rărilor de preț intervenite pe lanț și, implicit, majorarea accizei, care este totuși o taxă pe consum. Dar, deși s-a aplicat imediat după momentul aprobării, taxa nu s-a putut regăsi imediat și în prețul produsului. Există un anumit decalaj, legat de faptul că în piață sunt contracte cu termene de plată care nu permit producătorilor să ajusteze prețul mai devreme de 90 sau 120 de zile. Și atunci prețul berii s-a reglat mai lent, a început să se vadă o creștere mai cu­rând din luna noiembrie. Variațiile de preț diferă în funcție de natura produsului, dar au fost și creșteri de 15-20%.

Nu toate creșterile de costuri pot fi tran­sferate în prețul produsului, există și un ele­ment care ține de elasticitatea prețului, ce majorări poate suporta consumatorul ro­mân. De aceea, majorările de preț, chiar dacă preiau o parte din creșterile de costuri, erodează profitabilitatea companiilor din sector.

– Anul acesta, tocmai ținând cont de aceste chestiuni, credeți că mai putem vedea creș­teri de prețuri la bere?

– Este decizia fiecărui producător, ține de po­litica de piață pe care și-o stabilește pen­tru brandurile din portofoliu.

– Berea blondă rămâne preferata românilor. Mai nou, și berea fără alcool? Este singurul segment care a avut o creștere semnificativă anul trecut.

– Într-adevăr. Anul trecut, segmentul bere fără alcool a avut o creștere spectaculoasă, până la 5% cotă de piață. Ne așteptăm să con­tinue acest trend și în acest an, este de altfel o tendință la nivel european, se regă­sește în mai toate piețele. Și, practic, con­firmă faptul că berea fără alcool răspunde nevoilor societății moderne, în care oamenii sunt în diverse situații de consum, dar vor bere și atunci când alcoolul nu este per­mis. Berea fără alcool păstrează intacte efec­­tul de răcorire și aroma. Și ne aștep­tăm, în acest sens, să existe un interes în creș­tere și în acest an.

– Care sunt specialitățile la modă? Berea nea­gră, albă, roșie? Ce se bea vara asta?

– Toate, în funcție de preferințe personale, momentul din zi sau alegerea cu privire la me­niul cu care se va asocia. Producătorii de bere includ oferte din ce în ce mai variate și cu privire la berile-specialități. Berea neagră, roșie, ale, pale ale, IPA, Stout, be­rea nefiltrată, berea albă, găsim pe piață o varietate din ce în ce mai bo­gată. Ne așteptăm și la noi inovații, spe­cia­li­tăți noi care să fie lansate pe piața din Ro­mânia în cursul acestei veri.

Speranța stă în masa la terasă

– Care sunt așteptările de vânzări pentru săr­bătorile pascale și 1 Mai?

– Și din punct de vedere meteorologic, dar și din punctul de vedere al contextului eco­no­mic, anul a început cu tot felul de pro­vo­cări. Trendul descendent la nivel de volum a continuat, dar ne așteptăm la o evo­luție pozitivă de acum înainte. Și înce­pând cu sezonul sărbătorilor de Paște, plus 1 Mai, care este semnal de început de sezon estival, suntem optimiști cu privire la întregul sezon.

Deopotrivă, avem speranța ca sectorul HoReCa să-și revină, măcar la nivelul de dinainte de pandemia COVID. În prezent, chiar dacă este pe trend de revenire, încă nu am ajuns la cota de piață pe care indus­tria ospitalității o avea în privința consumului de bere înainte de pandemia COVID. În prezent, sectorul HoReCa reprezintă, ca pon­dere în piața berii, aproximativ 10%, deci a mai urcat un procent. Ne dorim să revină la o cotă de 17-20%, cum era înainte, și, de ce nu?, să crească. De altfel, este un ca­­nal de vânzare cu o importantă valoare adăugată. Ar fi o evoluție pozitivă ca românii să prefere din nou să bea bere la terasă – sau în alte locații care presupun sociali­zare – și mai puțin acasă.

– O statistică interesantă este că românii beau aproape în totalitate bere produsă în Ro­mânia. Nivelul consumului berii de import e foarte scăzut, sub un milion de hecto­litri. De unde vine berea de import?

– Într-adevăr, 97% din berea pe care o con­sumăm în România este produsă local, cu ingrediente locale în majoritate și, desigur, cu forța de muncă locală. Pentru că și în Ro­­mânia se produc branduri internațio­nale.

Există o pondere mică a importurilor, mai degrabă de specialități. Există o creș­tere, dar este o creștere ușoară, importurile au ajuns la 0,3 milioane de hectolitri anul trecut, oarecum similar cu exporturile, adi­că balanța între cele două rămâne relativ con­s­tantă. Dar berea de import se men­ține drept preferata unei minorități.

Importurile vin în general din Belgia, Cehia, Germania, Franța. Și, într-o foarte mică măsură, din Statele Unite.

O picătură într-un butoi

– România exportă și ea, puțin. Unde?

– Exporturile României se fac către țările din regiune. Către Bulgaria, Ungaria, Serbia. În anumite situații, unii dintre producă­tori funcționează și ca hub regional, ali­men­tează pe de-o parte piața locală, dar prin producția din România asigură și fur­ni­zarea brandurilor din portofoliu către țările din Europa de Est.

– Anul acesta se va aplica, în sfârșit, noua pro­­­­cedură de garanție-returnare. Care sunt prin­cipalele noutăți?

– Lucrăm la construcția infrastructurii de operare, cu obiectivul final ca mecanismul să fie pornit la data de 30 noiembrie, conform legislației. Operațiunile vizează dezvol­tarea infrastructurii fizice de operare a sis­temului și de punere în funcțiune a sis­te­mului care va asigura preluarea ambalajului de la comerciant și aducerea sa la cen­trele de numărare și sortare. Desigur, în paralel, are loc înregistrarea producătorilor și co­mer­cianților în platforma pusă la dis­po­ziție de către Returo, compania licen­țiată care se va ocupa de acest sistem.

Obiectivul sistemului este să rămână neu­­tru față de piață și să nu influențeze în nicio direcție opțiunea consumatorului pentru anumite categorii de băuturi. Valoa­rea garanției va fi comunicată la raft, distinct de prețul produsului, pentru a transmite clar me­sajul către consumator că această ga­ran­ție va putea fi recuperată în momentul în care va reveni cu ambalajele goale.

Nu contează comerciantul de la care se face achiziția inițială și nici nu trebuie pre­zentat un bon fiscal la momentul la care consumatorul revine cu ambalajele goale. În plus, legislația cere ca până în 2025 materialul PET, cel puțin, să fie colectat în proporție de 77% și nivelul acesta să crească apoi la 90%. Credem că aceste ținte extrem de am­bi­țioase nu vor putea fi atinse în lipsa unui instrument mai eficient de colectare.

Din păcate, în România, colectarea se­lec­tivă este încă într-un stadiu incipient. Există legislație de 11 ani, dar acest lucru nu se în­tâmplă. Noul sistem va oferi consu­ma­to­rilor ocazia de a colecta ambalajele de bău­turi într-un mod mult mai eficient și având acest stimul financiar.

România este, de altfel, pe cale să implementeze cel mai mare sistem de garanție-re­turnare din Europa. În această privință sun­tem inovatori și deschizători de drumuri, iar alte piețe de mari dimensiuni, pre­cum Polonia, Franța, Spania, Italia, care se pregătesc, de asemenea, să implemen­teze această legislație, se vor uita cu atenție la exemplul pe care îl furnizăm.

Acest articol a apărut în numărul 162 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly