Seism în economie? La mai bine de un deceniu de la criză, companiile din România sunt vulnerabile în cazul unei recesiuni

Companiile de la nivel local au înregistrat avansuri semnificative ale cifrei de afaceri, însă bilanțurile ascund riscuri importante, iar încetinirea creșterii eco­nomice le-ar putea scoate la iveală treptat.

La mai bine de un deceniu de la criză, com­paniile din România prezintă o serie de vulnerabilități care se vor amplifica în eventualitatea unei recesiuni sau a unei încetiniri a creșterii economice. Analistul Iancu Guda atrage atenția asupra unor pro­bleme structurale – stocurile companiilor sunt supradimensionate, ceea ce reflectă frânarea consumului, durata de încasare a creanțelor a atins maxime istorice, ceea ce amplifică riscul sistemic și interdependența dintre companii, in­ves­tițiile au scăzut la minimumul ultimului de­ceniu, iar capitalizarea se menține foarte scăzută.

„Extinderea termenelor de plată dintre companii oferă lichiditate pe termen scurt, dar crește inerția din business și poate alimenta presiuni asupra lichidi­tății firmelor în perioada recesiunii, de­oa­rece reducerea veniturilor (general va­l­a­bilă pe timp de recesiune) este su­prapusă cu facturile din spate care ajung la scadență“, notează specialistul pe blo­gul său.

Fenomenul extinderii termenelor de plată se regăsește cel mai adesea la companiile mici. În cazul fir­melor cu o cifră de afaceri de sub un milion de euro, creditul furnizor reprezintă aproape ju­mătate din totalul datoriilor, în vreme ce la companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, acesta reprezintă sub 30%. Deși economia locală se află la finalul unui ciclu de creștere, avan­sul produsului intern brut este prognozat să se mențină în jurul cifrei de 4%, în linie cu po­ten­țialul.

Chiar și așa, companiile par reticente în realizarea de investiții. Trezoreria cumu­lată a consemnat o creștere de peste 80% în ultimul deceniu, însă două treimi din acest numerar sunt concentrate în rândul companiilor cu afaceri de peste un milion de euro (care reprezintă doar 6% din totalul companiilor active). Acești bani repre­zintă profit acumulat, iar faptul că el nu a fost investit ridică semne de întrebare.

„Poate însemna lipsa de încredere pe termen scurt, dificultăți de a găsi forța de muncă necesară pentru a exploata investi­țiile respective sau prefe­rința de a investi în perioada de recesiune, când activele sunt mai ieftine“, avertizează Guda.

Creșterea de 14% a capitalurilor firmelor nu a reușit să compenseze în totalitate avan­sul înregistrat de datoriile acestora (17%), a avertizat Banca Națională a Româ­niei (BNR), în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie, anul trecut. Prin urmare, gradul de îndatorare s-a majorat până la 196,3% la finalul anului 2018, comparativ cu 190,9% în 2017, menținându-se la unul dintre cele mai ridicate niveluri pe plan european și în apropierea pragului de semnal de 200%.

„Este important ca gradul de îndatorare să rămână la un nivel adecvat, pentru că sănătatea financiară a companiilor poate influența probabilitatea acestora de a investi“, subliniază BNR. Menținerea unei situații financiare solide poate să îmbună­tă­țească accesul la finanțare, cu impact favorabil semnificativ și asupra pro­ba­bi­lității de investire și, implicit, asupra evo­luției viitoare a economiei, argu­men­tează specialiștii BNR.

Finanțarea bancară

Doar una din zece companii de la nivel local a accesat un împrumut de la o instituție de credit, no­tează, cu îngrijorare, BNR. Stocul creditelor corporate a depășit nivelul de 24 de miliarde de euro, însă poten­țialul calculat de BNR este considerabil mai mare.

„Ana­li­za sănătății financiare a firme­lor arată un potențial de credi­tare de 166 de miliarde de lei (35 de mi­liarde de euro, n.r.) la nivelul sec­torului, com­pus din apro­xi­mativ 9.200 de companii, majoritar din industria prelu­crătoare (27%), sectorul uti­li­tăților (24%), servicii (18%) și comerț (16%)“, sus­țin ex­perții BNR. În plus, companiile cu credite au o si­tuație bilanțieră superioară celor fără împrumuturi bancare. De asemenea, rata creditelor neperformante a scăzut la 7,6% la nivelul lunii septembrie, dar bancherii văd o posibilă deteriorare a capacității de plată în acest an, reiese din sondaje.

Un alt aspect ce ridică temeri se referă la creditele în valută, având în vedere presiunile relativ ridicate de depreciere a mo­nedei naționale în raport cu euro. Ponde­rea creditelor în valută a scăzut în ultimii ani, însă acestea reprezintă peste jumătate din stocul de împrumuturi accesate de com­panii de la bănci.

Analiza profilului de risc al companiilor îndatorate în valută arată o reducere a riscurilor dinspre acest sector, comparativ cu perioada de după criza financiară globală. Stocul de datorie deținut de companiile cu risc de neplată ridicat s-a redus substanțial față de situația de la sfârșitul anului 2009. De asemenea, companiile îndatorate în valută au o capa­citate de acoperire a expunerii valutare sem­nificativ mai bună comparativ cu peri­oada crizei.

Cu toate acestea, se mențin vul­nerabi­li­tăți importante. Companiile cu un nivel sem­nificativ al gradului de îndatorare con­tinuă să dețină o pondere im­por­tantă a datoriei în valută (36%), iar sec­torul imobiliar rămâne ramura cu cea mai mare expunere în valută.

Analiza ultimelor date arată o posibilă re­luare a tendinței de creștere a îndatorării în valută. „Firmele îndatorate în valută au un rol important atât în economie, cât și la nivelul sectorului bancar românesc. Acumularea unor vulnerabilități importante la nivelul acestor companii nefinanciare poate determina efecte de contagiune asupra întregii economii“, notează BNR.

Perspective

Politicile publice din ulti­mii ani au generat o deraiere semnifi­cativă a stabilității macroeconomice a României, cea mai notabilă fiind evoluția deficitelor „gemene“ – deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Cel dintâi ar urma să depă­șească în acest an limita impusă de UE, de 3% din PIB, și s-ar putea apropia de 4% din PIB, având în vedere o serie de proiecte aflate în Parlament. Cel de-al doilea ar urma să fie de 4,5% din PIB, în corecție față de anul trecut, când s-a apropiat de 5%.

Deteriorarea situației economice nu a trecut neobservată. Standard & Poor’s (S&P) a revizuit perspectiva de rating a Ro­mâniei de la „stabilă“ la „negativă“, în con­dițiile în care ratingul este deja la nivelul de „BBB-/A-3“, ultimul din categoria acti­­velor recomandate investițiilor. O even­­tuală retrogradare ar aduce cu sine ieșiri de capital și, implicit, presiuni asupra leului și asupra deficitelor.

Specialiștii agenției de rating averti­zează că o corecție a dezechilibrelor pare dificil de realizat. Actualul guvern și-a asumat respecta­rea Legii pensiilor, care va crește substan­țial presiunile asupra buge­tului public. Acest lucru ar putea pune pre­siune pe ve­ni­turi.

În plus „o încetinire economică ar atârna greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la presiuni bugetare suplimentare. În scenariul nostru macroeconomic de bază, România va înregistra o creștere econo­mică aproape de 3% până în 2022“, mai notează cei de la S&P. Iar istoria a confirmat mereu că facturile sunt decontate de mediul privat, fie direct, prin taxe și impo­zite mai mari, fie indirect, prin imposibilitatea de a se dezvolta coe­rent din cauza politicilor haotice.

Fotografie la minut

Exuberanța creșterii eco­nomice din ultimii ani pare a se fi stins, iar acest lucru presupune noi pro­vocări pentru companiile de la nivel local.

• Finanțare. Prea puține companii au acces la credite bancare, astfel că principalul instrument de finanțare continuă să fie creditul furnizor, în special printre companiile mici, în cazul cărora re­pre­zintă jumătate din datorii.
• Riscuri. Amânarea unor plăți către furnizori creează o interdependență periculoasă în rândul companiilor, riscul fiind ca, atunci când cineva din lanț are probleme, toți partenerii de business să în­tâmpine dificultăți.
• Sănătate financiară. Gradul de îndatorare a companiilor din România este unul dintre cele mai mari de la nivel european și se apro­pie de pragul de semnal. Un nivel prea ridicat al datoriilor riscă să afecteze profitabilitatea și capacitatea companiilor de a investi.
• Dezvoltare. Specialiștii avertizează că observă deja o reticență a companiilor de a investi. Aceasta poate fi cauzată de perspectivele eco­nomice, de lipsa de optimism, dar și de lipsa forței de muncă.
• Polarizare. Mediul de afaceri continuă să fie pu­ternic polarizat. Circa 94% dintre companiile active au ve­nituri de sub un milion de euro.

Acest articol a apărut în numărul 83 al revistei NewMoney