Secretul PET-urilor: cum să faci avere din afaceri cu sticle de plastic

Cei care mai fac o dată o facultate pe care au absolvit-o deja sunt o minoritate extrem de restrânsă. Marilena Drăgoi, președinte al PET Star România, a urmat și ea de două ori ASE-ul, iar decizia sa a mers mână în mână cu afacerea.
Industria băuturilor primea în 1973 un nou ambalaj: sticla de plastic. În doar trei ani, producători mari precum Pepsi Cola sau Coca-Cola au început să-și îmbutelieze produsele și la PET, iar exemplul lor avea să fie urmat apoi de întreaga industrie a băuturilor și de sectorul alimentar, în special de producătorii de uleiuri și lactate.
Tendința a fost importată rapid după 1990 și în România. Inițial, băuturile la PET veneau din import, însă, odată cu intrarea multinaționalelor pe piață, s-a deschis un nou orizont pentru investițiile locale: fabricile de PET-uri. A apărut astfel o piață îngustă și concentrată, în care jocul se duce acum în trei: Pet Star Holding (Slobozia), Star East Pet (Brașov) și Amraz România (Pantelimon). Lider este Pet Star, un business început înainte de anii 2000 de soții Marilena și Ion Drăgoi, cu o cotă de 56% – conform estimărilor companiei, pe baza datelor financiare din 2015 – dintr-o piață de aproximativ 80 de milioane de euro.
De la Câmpulung la Slobozia. Povestea soților Drăgoi a început în perioada 1997-1998. Inginer stagiar, specializat în autovehicule rutiere, Ion Drăgoi ajungea la fabrica Aro de la Câmpulung Muscel. Cei doi deciseseră atunci să se mute în orășelul argeșean și să-și deschidă acolo o mică afacere. Se întâmpla într-o perioadă în care fabrica de bere de la Târgu-Mureș lansa un nou produs pe piața românească – berea îmbuteliată la PET. Cei doi au intuit rapid că piața ambalajelor se va reorienta către recipientele din plastic și nu au ezitat să mizeze pe asta. „Vorbim de 1997-1998, când piața cerea PET în disperare. Ne-am dat seama că am putea satisface această cerere și așa am început să producem recipiente PET“, își amintește Marilena Drăgoi.
Pentru că nu aveau un capital inițial care să le permită o tehnologie superioară, și-au construit singuri utilajele. Cum Ion Drăgoi era inginer, s-a ocupat de partea tehnică și a proiectat mașinile necesare producției de PET-uri.
Absolventă de Economia Industriei la ASE, în 1993, Marilena Drăgoi a gestionat problemele de management. Au ajuns să livreze și 15 tiruri de sticle de plastic pe zi. Volumul de muncă era imens, iar costurile cu transportul, destul de mari. În timp, și-au dat seama că piața nu va mai suporta acest cost logistic: „Am decis să intrăm în lumea producătorilor de preforme (fiolele din care se fac sticlele de plastic, n.r.)“, continuă Marilena Drăgoi.
Era anul 2000, iar decizia a adus cu sine și mutarea afacerii la Slobozia, în județul Ialomița. Decizia a fost una strategică, spun antreprenorii, explicând că, după finalizarea autostrăzii A2, costurile cu transportul materiei prime din portul Constanța spre fabrică au scăzut.
ASE-ul de după ASE. Preformele de la Slobozia au început să ajungă la mari companii ca Pepsi, producători de ulei ca Bunge și Expur ori la jucători importanți din industria berii de talia Heineken. De altfel, unitatea de producție a fost deschisă lângă fabrici de ulei, pentru că, în acest sector, circa 98% din producție ajunge în astfel de ambalaje, potrivit calculelor făcute de Pet Star. Pentru a dezvolta afacerea, Marilena Drăgoi a încercat să aplice în business ceea ce învățase în facultate. Dar…
„Am învățat Congresul al XIV-lea al partidului pentru a intra la ASE și am absolvit în 1993. În 2006, am constatat că nu mai știu nimic din realitățile economice din jurul nostru, drept care m-am înscris din nou la ASE, la Relații Economice Internaționale. Și am făcut încă o dată facultatea“, mărturisește aceasta. Șase ani mai târziu, în 2012, Pet Star intra într-o nouă etapă de dezvoltare și cumpăra fosta filatură de bumbac din Slobozia. Clădirea a fost modernizată printr-o investiție de 9 milioane de euro, iar alte 21 de milioane de euro au fost investite în retehnologizare. Noua unitate deţine opt linii moderne de producție, cu o capacitate anuală de 1,2 miliarde de preforme PET.
Anul trecut, Pet Star a produs 800 de milioane de preforme și a exportat 17% din producție, în Bulgaria, Ungaria, Grecia, Moldova și fostele țări din Iugoslavia. „Noi avem o relație bună cu Pepsi și în acest fel am început o colaborare foarte bună cu un francizor din Malta. Paradoxul este că transportul pe apă până acolo este extrem de sustenabil“, mărturisește Marilena Drăgoi, care spune că a luat deja în calcul deschiderea unei fabrici în afara țării. Cele mai mari volume către export sunt livrate în Ungaria pentru fabrici de îmbuteliere a uleiului și pentru cele de răcoritoare. În prezent, PET Star are peste 100 de clienți.
Detaliile expansiunii nu au fost încă stabilite, dar sunt luate în calcul țări din Balcani ori din Europa Centrală. Pe plan local, Pet Star a început colaborarea cu Lactalis la fabricile Albalact și Covalact și intenționează să se orienteze și către industria pharma.
Dacă piața este capabilă să producă tot mai mult PET, problema care rămâne este cea a colectării selective, așa încât plasticul să ajungă din nou pe linia de producție. Dar asta este o poveste în așteptare.
[vc_text_separator title=”Dependența de PET” color=”juicy_pink”][vc_column_text]După 1990, atât producătorii de băuturi, cât și cei din industria alimentară s-au orientat către sticlele din plastic pentru a-și reduce cheltuielile cu ambalarea produselor.[/vc_column_text][vc_column_text]
- ULEI. Circa 98% din producție este îmbuteliată în recipiente de tip PET.
- APA. Sticla de plastic acoperă peste 90% din producția de apă minerală și plată. În cazul acestora, recipientele de sticlă mai sunt solicitate doar în sectorul HoReCa.
- BERE. Peste 54% din producția de bere din România este îmbuteliată în recipiente de plastic.
FOTO: Marilena Drăgoi, președinte Pet Star. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney