Rusia, China și Japonia, cei trei mari de la Răsărit
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Rusia, China și Japonia fac mișcări pentru a-și securiza anumite acorduri comerciale, pe fondul semnalelor date de noua Administrație de la Casa Albă de a scoate SUA din TTP.
Cele câteva zeci de țări implicate în Tratatul Parteneriatului Trans-Pacific (TTP) au avut nevoie de șapte ani pentru a ajunge la un acord. Însă noul președinte ales al SUA, Donald Trump, a avut nevoie de o singură zi pentru a anula tot. Trebuie spus totuși că retorica sa profund anti-TTP, anti-Nafta și împotriva a tot ce înseamnă exporturile chineze creează oportunități pentru puterile rivale care-și pot promova astfel propria agendă comercială, este de părere Hussain Rammal, lector în cadrul Școlii de Business Sydney din cadrul Universității Tehnologice.
China se conturează viitorul campion comercial al lumii, luând locul Statelor Unite. „În ciuda unui recul de dată recentă, globalizarea rămâne forța implacabilă a vremurile pe care le trăim“, spunea premierul chinez, Li Keqiang, în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din Rusia și țările central-asiatice din 3 noiembrie, unde s-a luat în discuție crearea unei zone de liber schimb. China se află în negocieri să formeze un bloc comercial asiatic, așa-numitul Parteneriat Economic Regional Cuprinzător (RCEP), care ar urma să includă Australia, India, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă, dar și zece țări din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
BUCURIA RUȘILOR. Eșecul de facto al TTP ar fi o veste binevenită pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, un critic deschis al ambelor acorduri – TTP și TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții) despre care liderul rus susține că încalcă spiritul și regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
„Dacă vrem cu adevărat să influențăm procesele economice globale, nu ar trebui să avem asocieri închise“, le spunea jurnaliștilor pe 20 noiembrie Putin, aflat la Lima pentru a participa la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC, grup de 21 de țări care au ieșire la Oceanul Pacific și reprezintă circa 60% din economia mondială, n.r.).
Dincolo de retorică, guvernul de la Kremlin și-a promovat însă propriile versiuni de grupuri regionale comerciale – Uniunea Economică Euroasiatică (UEE), un bloc comercial lansat anul trecut și care include Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan. Astfel, UEE intenționează să stabilească 40 de acorduri de liber schimb, inclusiv inițiative comerciale cu Singapore și Thailanda, după cum a dezvăluit în noiembrie Tatiana Valvoia, membru al board-ului UEE. Devine, așadar, limpede că scopul rușilor este de a lega UEE de țările din Asia Centrală și de ASEAN.
PARIUL JAPONEZ. Dintre cele mai puternice state din punct de vedere comercial, Japonia ar fi unul dintre marii beneficiari ai TTP. Premierul Shinzo Abe a acceptat concesii dificile în privința deschiderii pieței interne pentru importurile de carne de vită, orez și de alte produse agricole. Pe 21 noiembrie, Abe a declarat că TTP fără SUA ar fi lipsit de sens, dar, a doua zi, șeful său de cabinet, Yoshihide Suga, a anunțat că Japonia intenționează să facă lobby pe lângă alte state membre pentru a se asigura că Parteneriatul se va materializa.
Pe 28 noiembrie, Partidul Liberal Democrat și partenerul său din coaliția de guvernământ au fost chiar de acord să prelungească cu două săptămâni sesiunea parlamentară pentru ca legiuitorii niponi să aibă suficient timp pentru ratificarea acordului. „Japonia are nevoie de acorduri de liber schimb regionale, deoarece o mare parte din capacitatea de producție a Japoniei este împrăștiată în toată regiunea Asiei de Sud-Est“, explică Takaaki Asano, reprezentant al unui think-tank din Tokio.
Premierul nipon pare așadar că își aranjează cu grijă pariurile. Guvernul său încearcă, pe de o parte, să încheie un acord economic cu Uniunea Europeană. Pe de alta, negociază un acord trilateral cu China și cu Coreea de Sud. Nu în ultimul rând, participă și la discuțiile privind RCEP. Mai mult, Japonia ar vrea să accelereze și legăturile comerciale cu Mercosur, blocul comercial din America Latină, dacă ne luăm după declarațiile făcute la Buenos Aires de Abe, în 21 noiembrie.
Optimiștii susțin că negocierile multilaterale au șanse de reușită în interiorul OMC, organizația cu 164 de țări membre a cărei menire este să stabilească regulile globale în materie de schimburi comerciale. Și optimismul unora rămâne nezdruncinat, chiar dacă membrii nu au reușit nici acum să ajungă la un acord după cea mai recentă rundă de discuții.
ACORDURI LIMITATE. „Furia lui Trump la adresa TTP și a NAFTA ar putea înlesni un progres al discuțiilor din cadrul OMC, în contextul în care va fi o presiune mai mică pentru obținerea unei înțelegeri la scară largă“, este de părere Harsha Singh, fost director adjunct în cadrul organizației. Acum, toată lumea se concentrează pe încheierea unui acord, crede Singh.
Nu este însă exclus ca președintele ales Trump să nu denunțe TTP și, în schimb, să se folosească de amenințările proferate pentru a renegocia termenii astfel încât să poată anunța că a obținut ceva mai bun pentru Statele Unite, speculează Raj Bhala, decan al Școlii de avocatură din cadrul Universității Kansas. Este posibil să încerce să îi determine pe ceilalți membri să fie de acord cu setul de măsuri menit să pedepsească acele state care recurg la manipularea cursului de schimb. „Nu cred că TTP a murit. Dacă SUA vor ieși din acord, celelalte 11 state pot schimba regulile pentru ca acordul să se poată materializa și fără americani“, mai spune Bhala.
Chiar dacă alte țări sunt tot mai active în materie de schimburi comerciale, nu poate fi negat faptul că, fără SUA, obstacolele sunt mai mari.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Grupările economice” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Economiile importante ale lumii sunt tot mai avide de acorduri care să accelereze schimburile comerciale.[/vc_column_text][vc_column_text]
- CAMPIONUL CHINEZ. China negociază o asociere cu Australia, India, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.
- REAL-POLITIK LA KREMLIN. Putin critică parteneriatele comerciale, dar, în culise, negociază propriile acorduri.
- PARIURI LA TOKIO. Japonia negociază în paralel: un acord economic cu UE, unul trilateral cu China și cu Coreea de Sud.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Bruce Einhorn, adaptare de Mimi Noel
FOTO: Japonia își dorește cu orice preț materializarea parteneriatului Trans-Pacific. Sursa foto: Guliver / Getty Images