Românii și educația financiară. Dacă nu am lua salariul pe card și nu am fi “disperați” după credite și mașini, piețele financiare nici nu ar exista în mintea populației. Paradoxal, sunt și vești bune
(Articol de Şerban Buşcu)
România ocupă poziția 35 din 39 în cea mai amplă analiză privind nivelul de educație financiară în țările cu o economie notabilă, potrivit OECD. Paradoxal, vin și vești bune în această privință, pentru că, față de 2020, punctajul nostru este în creștere.
O cercetare amplă a Institutului de Studii Financiare (ISF) merge în detaliu și încearcă să identifice care este poziția românilor și a României în privința nivelului de cunoștințe financiare precum și a utilizării practice a acestor cunoștințe.
Am parcurs și noi materialul publicat sub titlul “Evaluarea nivelului de educație financiară în România”, încercând să venim cu câteva concluzii mai simple, mai ușor de digerat pentru publicul comun, format în cea mai mare parte din persoane cu un nivel de cunoștințe scăzut sau chiar nul, așa cum aflăm chiar din respectivul materiall.
Ne-am oprit asupra a două capitole ale amplului studiu, anume cel dedicat gradului de cunoaștere a produselor financiare și cel care analizează gradul de utilizare a acestor produse. Mai în glumă, mai în serios, însă pe baza unor date cât se poate de serioase putem trage concluzia că , dacă românii nu ar lua salariul sau pensia pe card și dacă nu ar fi mai mult decât deschiși către achiziția de produse pe credit, mai ales automobile, am putea spune că piețele financiare (fie ele bancare sau nebancare) ar fi o totală necunoscută.
Tabelele de mai jos, sintetizate de noi din datele ISF( https://www.isf.ro/ro/evaluarea-nivelului-de-educatie-financiara-din-romania), sunt relevante. Ar fi de spus, înainte de aceasta, că asigurările “s-au strecurat” în top tot prin componenta lor auto, având în vedere că RCA este obligatoriu pentru toți șoferii.
Top produse financiare în funcție de notorietate
| Loc | Produs | Nivel notorietate(% respondenti) |
| 1 | Cont curent | 91,7% |
| 2 | Card salariu/debit | 90,1% |
| 3 | Cont economii | 87,3% |
| 4 | Asigurare | 85,1% |
| 5 | Card credit | 84,2% |
| 6 | Credit auto | 83,3% |
Un număr de 1.005 persoane, eșantion calculat ca reprezentativ, au fost întrebate dacă au auzit de produsele enumerate mai sus.
În privința nivelului de utilizare, situația este mai clară. Diferența produselor din top față de celalalte nu mai puțin de 12 luate în calcul de ISF (de la acțiuni la pensii private) este uriașă, cel puțin de la simplu la dublu. Despre produsele moderne impuse de evoluțiile internaționale, cum ar fi așa numitele finanțări verzi (credite pentru activități care duc la reducerea emisiilor de carbon) nici nu se poate pune probleme. Aparent suprinzătoare ar fi notorietatea criptomonedelor, care depășește 60%, însă uitându-de la gradul de utilizare, vom vedea că esl este destul de mic.
Top produse financiare în funcție de gradul de utilizare
| Loc | Produs | Nivel utilizare(%respondenți) |
| 1 | Card salariu/debit | 72,4% |
| 2 | Cont curent | 69,5% |
| 3 | Asigurare | 37,8% |
| 4 | Card credit | 32% |
| 5 | Conr economii | 25,8% |
Un număr de 1.005 persoane, eșantion calculat ca reprezentativ, au fost întrebate dacă folosesc produsele enumerate mai sus.
Ce spun autorii studiului despre rezultate și șansele României de a creștere pe scara educației financiare. Un record pozitiv în privința părții practice
Așa cum arătam la începutul materialului, studiul dezvoltat de ISF sub titlul “Evaluarea nivelului de educație financiară din România” vine să detalieze și să fundamenteze concluzii deja vizibile. ” Prin acest demers Institutul de Studii Financiare (ISF) subliniază importanța educației financiare în dezvoltarea abilităților esențiale de economisire și investiții, contribuind la creșterea rezilienței financiare a populației în fața crizelor economice.
Eforturile de educație financiară au început să dea roade in ultimul timp, reflectându-se în creșterea consumului de produse și servicii financiare. Educația financiară este corelată cu bunăstarea unei națiuni, iar schimbările recente din piețele financiare dar și creșterea numărului de fraude financiare, au accentuat nevoia de educare în acest domeniu. “, declară Valentin Ionescu, președintele ISF.
La rândul său, Marian Siminică, directorul Institutului , aduce în discuție rolul esențial al educației financiare în dezvoltarea economiei României și a țării, în general. ” Educația financiară reprezintă un pilon esențial al dezvoltării societății. Pentru creșterea acesteia este necesar ca mai întâi să îi evaluăm nivelul și să identificăm acele zone în care suntem deficitari.
În acest context, studiul realizat de Institutul de Studii Financiare și bazat pe metodologia OECD/INFE 2023 reprezintă o extindere a studiului realizat de OECD la nivelul a 39 state din întreaga lume, ale cărui rezultate au fost publicate la finalul anului 2023. Centralizarea datelor la nivelul României au relevat o serie de progrese comparativ cu situația înregistrată la evaluarea precedentă (2020), însă în continuare nivelul de educație financiară al populației este scăzut, necesitând programe de măsuri susținute”, declară Marian Siminică.
Educația ca strategie
În 2023, OECD a desfășurat un exercițiu global de evaluare a alfabetizării financiare, utilizând Setul de instrumente OECD/INFE 2022. La acest studiu au participat 39 de state, inclusiv 20 de țări membre OECD. România a obținut un scor de 54 din 100, situându-se pe locul 35 din 39 de țări evaluate. Deși acest rezultat indică un nivel scăzut al educației financiare, este notabilă o ușoară creștere față de evaluările anterioare, în contextul în care media globală a scăzut în aceeași perioadă.
Nivelul de educație financiară a fost urmărit pe cele 3 componente: cunoștințe financiare, comportament financiar și atitudini financiare. Fiecare componentă a fost evaluată pe baza răspunsurilor la mai multe întrebări. Pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor, scorurile calculate au fost scalate pe un interval cuprins între 0 și 100 puncte.
Pentru a îmbunătăți aceste rezultate, ISF și alte instituții financiare din România au intensificat eforturile de educație financiară, a transmis Institutul. În 2020, educația financiară a fost introdusă ca disciplină obligatorie la clasa a VIII-a, iar în 2022, ziua de 11 aprilie a fost declarată Ziua Educației Financiare. De asemenea, a fost aprobată Strategia de Educație Financiară 2024-2030, care stabilește obiective clare pentru creșterea nivelului de alfabetizare financiară până în 2030.
“Eforturile de educație financiară au început să dea roade, reflectându-se în creșterea consumului de produse și servicii financiare. De exemplu, numărul investitorilor activi la Bursa de Valori București a crescut de la aproximativ 55.000 în 2020 la aproape 180.000 în prezent. Aceste progrese sugerează că inițiativele de educație financiară contribuie la creșterea rezilienței și bunăstării populației, generând totodată creștere economică.”, arată cei de la ISF.
Numărul investitorilor în fondurile de investiții din România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani. La sfârșitul anului 2021, numărul acestora a atins un record de 457.000, cu peste 100.000 mai mult decât în anul precedent.
Această tendință ascendentă a continuat, astfel că, la începutul anului 2024, numărul investitorilor a depășit pragul de 600.000, marcând un nou maxim istoric pentru industria locală de asset management. În primele cinci luni ale anului 2024, numărul total de investitori în fonduri deschise de investiții a ajuns la 686.189 Această creștere reflectă un interes tot mai mare al românilor pentru economisirea inteligentă și diversificarea portofoliilor de investiții.
