Românii nu se mai înghesuie ca altădată să deschidă afaceri în comerț. Care sunt industriile mai „rafinate” care îi atrag pe antreprenori

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Un alt paradox prinde contur: în ciuda faptului că PIB-ul crește cu viteză mai ales pe fondul unui apetit de consum tot mai mare, românii nu se mai înghesuie ca altădată să–și deschidă afaceri în co­merț. Noua generație de antreprenori preferă industriile mai „rafinate“ și cu valoare adăugată mai mare.

Șapte din zece români visează să aibă pro­pria afacere, însă mult mai puțini și reușesc să facă pași în această direcție și să pună pe picioare un business în ade­văratul sens al cuvântului, arăta un studiu realizat recent de lanțul german de magazine Metro. Cu toate acestea, 2017 a fost un an în care microbul antreprenoriatului a început, din punct de vedere statistic, să prindă din ce în ce mai mulți români.

În primele nouă luni ale anului, puțin peste 112.000 de firme au fost înființate pe plan local, în creștere cu 32% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Iar această creș­tere vine după un 2016 în care numărul de noi entități juridice comerciale a fost de doar 106.000, acesta fiind al doilea cel mai slab an din ultimul deceniu.

Rămânând la statisticile antreprenoriatului local, cu un total de sub 600.000 de firme active, este cert că apetitul de anul acesta pentru crearea de la zero a unui business s-a tradus și printr-o oarecare „rafinare“ a sectoarelor de activitate în care românii își deschid afaceri.

În ciuda exploziei consumului din ulti­mii ani, numărul companiilor noi din co­merț este în cădere liberă: puțin peste 22.500 de firme care acti­vează în acest domeniu au fost des­chise de ro­mâni în primele nouă luni din 2017, în scădere cu aproape 13%. Mai mult, românii migrează către noi domenii mai „sofisticate“ pentru deschiderea unui startup: numărul de noi firme axate pe acti­vități științifice și teh­nice a crescut în primele nouă luni cu 33%, la aproape 10.200, în timp ce în indus­tria pre­lu­cră­toare s-au înființat aproape 10.900 de com­panii, în creștere cu 146% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Într-adevăr, se poate discuta despre o migrare către valoare adăugată (a antreprenorilor români, n.r.), cât și de o repo­zi­ționare în funcție de cererea din piață, poate mai selectivă în urma unor venituri disponibile mai mari, cât și ca urmare a unei disponibilități mai mari în a accesa surse alternative de finanțare“, spune Cristina Olteanu, risk director în cadrul Euler Hermes, companie cu activități în furnizarea soluțiilor de asigurare a creditului comercial, parte a grupului Allianz.

O chestiune de context. Și totuși, în ciuda creșterii economice semnificative de anul acesta – 7% în primele nouă luni –, analiștii spun că actualul context ma­cro­economic nu este tocmai cel mai po­trivit pentru înființarea unei firme. „Din perspectiva cadrului general al afacerilor în România, nu găsesc o explicație care să justifice creșterea numărului de companii în primele nouă luni ale acestui an“, spune Iancu Guda, director servicii Coface și președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Iar datele din piață nu fac decât să confirme acest lucru: salariul mediu a crescut cu aproape 15% anul acesta – ceea ce se traduce prin costuri de operare mai mari –, cadrul fiscal și juridic a fost instabil, investițiile publice s-au înjumătățit față de 2016, iar cele străine s-au diminuat cu 18%, mai spune Guda. Pe de altă parte, scă­derea nu­mărului de firme nou-în­ființate care fac comerț vine în contextul în care „consumul este orientat cu pre­pon­derență către importuri, iar ca­na­lul de distribuție al produselor respective este din ce în ce mai concentrat pe traseul marilor retaileri“. Cu alte cuvinte, jucătorii mari din această industrie au reușit în timp să-și cimenteze poziția pe piață, creându-se astfel adevărate bariere de intrare pentru noi companii.

Acesta este și motivul pentru care tot mai mulți antreprenori se uită cu atenție mai degrabă spre zona de comerț online în detrimentul celui tradițional, având în vedere că în mediul virtual costurile de ope­rare sunt mai mici – un magazin fizic implică, printre altele, o chirie lunară, plata utilităților și (cel puțin) un angajat pe post de vân­ză­tor. Iar acest lucru a creat o cerere mai mare și pentru noi com­panii care oferă servicii în ecuația e-commerce-ului românesc.

„Este adevărat că există o creștere în ce privește comerțul online, însă această creștere presupune implicit o nevoie ridi­cată pentru servicii din domeniul digital sau în legătură cu acest domeniu: IT, social media, marketing online etc.“, spune Cristian Bărcan, fondatorul REGnet, companie specializată în înfiin­țarea și modificarea online a societăților comerciale și a persoanelor fizice autori­zate.

Succes și eșec. Pentru a pune în an­samblu creșterea de anul acesta a numă­ru­lui de firme nou-înființate, trebuie menționat faptul că 2017 a marcat și lansarea programului de finanțare Start-Up Nation, prin care peste 8.600 de afaceri debutante, ce vor crea 21.000 de locuri de muncă, vor primi finanțări individuale de 44.000 de euro. Până anul trecut, printre programele care finanțau noi businessuri se număra și cel destinat afacerilor de tip  SRL-D, care oferea până la 10.000 de euro pentru tinerii antreprenori. Cu mențiunea că, în acest din urmă caz, apli­canții trebuiau să aducă din surse proprii o finan­țare similară cu cea primită de la stat, spre deosebire de Start-Up Nation, unde aplicanții nu au nevoie de alte co-fi­nan­țări.

Pe de altă parte, potrivit datelor furni­zate de Iancu Guda de la Coface, economia locală a pierdut în ultimul deceniu aproximativ un milion de companii, ajun­gând în prezent la un raport de 23 de fir­me la mia de locuitori, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Pe termen mediu și lung, adaugă Bărcan de la REGnet, doar una din două firme românești supra­viețuiește.

„Mediul de afaceri local este foarte embrionar, deoarece jumătate dintre companiile active sunt înființate după anul 2009 și nu au trecut prin tumultul crizei financiare. Acest proces al regenerării a lăsat un gol imens în mediul de afaceri, care acum poate fi preluat de companiile recent în­ființate, în condițiile în care nivelul foarte ridicat al creșterii economice și costul de finanțare în continuare scăzut creează opor­tunități interesante în acest moment“, mai spune Guda.

Așadar, aveți idei de afaceri?

FOTO: Guliver / Getty Images