România trebuie să instaleze zeci de mii de noi megawați în parcuri eoliene și fotovoltaice până la finalul acestui deceniu

România trebuie să instaleze zeci de mii de noi megawați în parcuri eoliene și fotovoltaice până la finalul acestui deceniu, pentru a-și atinge țintele din ce în ce mai ambițioase de decarbonizare impuse de Comisia Europeană. Ceea ce va însemna zeci de mii de noi joburi și noi fabrici de echipamente care ar urma să pună România pe harta lanțului valoric al noii industrii.

Celebrul program RePowerEU, al Comisiei Europene, prevede pentru 2030 o țintă de energie regenerabilă de 42,5% în consumul final brut al Uniunii Europene. În acest moment, potrivit datelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile ro­mâne prevăd o cotă de 34% a energiei regenerabile în mixul total de la nivelul anului 2030.

Potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru cele două asociații care reprezintă industria eoliană și fotovoltaică din România (RWEA și RPIA), ținta României este prea puțin ambițioasă, iar România ar trebui să atingă un nivel de 44,4% energie re­ge­nerabilă în 2030 pentru a contribui la pla­nul privind RePowerEU.

Acest plan ține cont de necesitatea de­carbonării mai multor procese din economie și din sectorul re­zidențial, electrifica­rea jucând un rol esen­țial: capacitatea in­sta­lată în produce­rea de energie electrică ar trebui să ajungă undeva la 35.000 MW în România la nivelul anului 2030, adică undeva la dublu față de ceea ce are sistemul energetic național azi.

Astfel, scenariul RePower EU arată ne­ce­sitatea unei ținte de 11.500 MW în eolian, din care 1.000 MW eolian offshore (România are acum în total 3.000 MW, toată capacitatea fiind pe uscat) și indică o țintă de 11.100 MW instalați în capacități fotovoltaice, dintre care 5.000 MW pe acoperi­șu­rile prosumatorilor – acum avem undeva la 1.500 MW instalați în parcuri fotovoltaice mari, dispecerizabile, și undeva la 1.000 MW la prosumatori.

Iar aceste cifre nu conțin capacitatea de care este nevoie pentru a alimenta cu ener­gie electrică verde electrolizoarele necesare pentru producerea hidrogenului.

Rezultatele studiului Deloitte arată că, dacă România urmează scenariul RePo­wer­EU, atunci țara va deveni exportator net de electricitate. Mai mult, investițiile su­­plimentare în producerea de electricitate, bazate în principal pe surse rege­nerabile de energie, înseamnă o creștere pentru toată producția economică a țării și noi lo­curi de muncă. Raportul Deloitte arată că, în medie, pentru fiecare 1 euro in­vestit, pro­ducția economică va crește cu 1,3 euro (un câștig net de 0,3 euro).

Totodată, investițiile suplimentare în pro­ducerea de energie electrică, în principal pe baza surselor regenerabile de energie, duc la un potențial crescut de a crea lo­curi de muncă în economie. În medie, fiecare 1 milion de euro investit generează 6,1 locuri de muncă. Iar potrivit estimărilor industriei, doar pentru a construi parcurile fotovoltaice și eoliene ca să ne atingem ținta, e nevoie de 20.000 de oameni dedi­cați sectorului regenerabilelor până în 2030.

Producție de echipamente

Dincolo de câștigurile de mai sus, poate o miză și mai importantă pentru România ar fi dezvoltarea de capacități locale de producție de echipamente pentru industria regene­ra­bilă, în condițiile în care vorbim, în gene­ral, despre importuri atunci când se construiesc noi parcuri eoliene și fotovoltaice. Câțiva pași s-au făcut, iar totul depinde de cât va încuraja Guvernul tranziția spre ener­gia verde.

„România contribuie la producerea ener­giei din surse eoliene cu capacități de 3 GW. Parcurile eoliene au acoperit 12% din cererea de energie electrică a țării anul trecut. Și, deși a existat un impas în piață câțiva ani, dezvoltarea proiectelor a fost reluată. Guvernul intenționează să avanseze cu licitațiile, folosind contracte pentru diferență. Autoritățile lucrează la un ca­dru juridic și pentru energia eoliană offshore. Iar Guvernul intenționează să ridice ținta de energie electrică din surse regene­rabile pentru 2030 de la 30,7%, în actualul Plan Național privind Energia și Clima, la o valoare între 34% și 38%. Cu peste 1,6 GW de proiecte noi în curs de implementare până în 2027, țara se îndreaptă în direcția cea bună. Așadar, vestea bună este că Ro­mânia este pe drumul cel bun“, a afirmat șeful organizației WindEurope, care repre­zintă industria eoliană din Europa, Giles Dickson, în „Cod de bune practici pentru energia regenerabilă în România“, a cărui a doua ediție a fost publicată recent.

„În afară de aportul energiei verzi în sis­tem, energia eoliană contribuie la economie și în alte moduri. Fiecare turbină nouă generează o activitate economică de 13 mi­lioane de euro. Iar industria are un po­ten­țial ridicat în ceea ce privește forța de muncă. Avem deja fabrici în toată țara care produc sisteme de rulmenți, generatoare, sisteme de control, reductoare și multe al­tele. Dar există potențial pentru o produc­ție sporită și pentru mai multe locuri de muncă. Inițiative precum recalificarea mi­ne­­rilor din Valea Jiului pentru a lucra în in­dustria eoliană sunt, prin urmare, de apreciat“, a mai spus Dickson.

În România a fost remarcată o tendință de dezvoltare a lanțului valoric pentru industria fotovoltaică în primul val al inves­ti­țiilor în regenerabil, dar inițiativele au fost timide și, odată cu reducerea schemei de sprijin prin certificate verzi, s-a domolit și apetitul investitorilor pe lanțul valoric.

Investiții mari

Totuși, în 2023 au fost făcute o serie de anunțuri publice promiță­toare privind proiecte de investiții în segmente ale lanțului valoric pentru energiile regenerabile și tehnologiile tranziției energetice.

Astfel, compania germană AE Solar a anunțat o investiție de un miliard de euro într-o fabrică de producere a panourilor so­lare în România, cu o capacitate inițială de 2 GW/an, urmând să crească la 10 GW/an după integrarea completă a fluxurilor de producție, care ar însemna aproape o treime din cererea totală europeană la acest moment.

Compania ungară Sunflower Hundred a anunțat că va investi într-o primă fază peste 100 de milioane de euro în România, într-o fabrică de panouri solare cu o capa­citate anuală de 1 GW, care se va construi pe un teren din județul Dâmbovița.

Astrasun, tot o companie din Ungaria, anunța acum un an intenția de a construi trei fabrici de panouri fotovoltaice, în zona Turnu Măgurele, cu o capacitate de cel pu­țin 1,2 GW/an.

De asemenea, se observă un interes in­ves­tițional crescut în sectorul bateriilor. Exemple sunt anunțul companiei germano-canadiene Rock Tech Lithium cu privire la construirea unei fabrici în valoare de 400 de milioane de euro, pentru rafinarea materiei prime pentru bateriile litiu-ion destinate industriei auto, respectiv cel al companiei belgiene Avesta Battery, care inten­țio­nează să investească 1,4 miliarde de euro într-o fabrică de baterii auto la Galați.

Pe de altă parte, compania locală Prime Battery Technologies, care operează deja o fabrică de baterii la Cernica, a primit finanțare pentru extinderea ei, de la capa­ci­tatea de 0,3 GW/an la 2 GW/an, doar în prima fază, de la conglomeratul european EIT InnoEnergy, care a intrat în acționa­ria­tul companiei. Investiția depășește un mi­li­ard de euro.

Acest articol a apărut în numărul 173 al revistei NewMoney

FOTO: Getty