România celor 1.600 de hoteluri: de ce se afiliază din ce în ce mai multe unități de cazare la lanțuri internaționale

În vremuri de creștere economică, și investițiile în turism cresc precum Făt-Frumos. Odată cu ele, noi hoteluri, inclusiv sub sigla unor mari lanțuri internaționale, încep să prindă contur în România pitorească.
Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney
Cu peste 20 milioane de înnoptări facturate anul trecut, hotelierii prezenți pe piața locală au reușit să bifeze în 2017 al șaptelea an consecutiv de creștere a numărului de vizitatori, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. În această ecuație de ansamblu a turismului, nu mai e deloc o surpriză că investitorii sunt din ce în ce mai motivați să se extindă și să deschidă noi unități de cazare. Și se întâmplă în condițiile în care, în România – țară cu aproape aproape 1.600 de hoteluri, potrivit Institutului Național de Statistică – nu există cale de mijloc când vine vorba de destinații: București, Cluj-Napoca și Timișoara rămân prin definiție destinații de afaceri, în timp ce Constanța și Brașov sunt mai degrabă asociate turismului de leisure (de relaxare).
O PIAȚĂ SUBDEZVOLTATĂ. Chiar și așa, mai toate marile orașe din țară vor atrage în următorii ani noi investiții, iar Cushman & Wakefield Echinox prognozează, spre exemplu, că doar în București capacitatea de cazare va crește cu cel puțin 10% în următorii trei ani. Un exemplu recent care justifică această estimare este și proiectul de investiții al lui Nerijus Numavicius, cel mai bogat lituanian, care vrea să deschidă patru noi hoteluri în București (cu o capacitate cumulată de 1.000 de camere), alături de alți parteneri, printre care și Arunas Beleska, fostul proprietar al grupului hotelier Europa (din care face parte și hotelul Europa Royale din Centrul Vechi al Capitalei) și actualmente acționar al companiei de management hotelier Apex Alliance (care controlează hotelul Hilton Garden Inn din București), potrivit publicației The Baltic Times. Cele patru hoteluri vor fi operate sub franciza unor branduri internaționale – Marriott și Hilton.
Printr-o afiliere la un lanț internațional ar urma să treacă și Grand Hotel du Boulevard din centrul Capitalei, controlat de Niro Investment Group, care va deveni de anul viitor Corinthia. Iar exemplele continuă, inclusiv la nivel național: la Timișoara se va deschide un hotel Radisson Blu în complexul imobiliar Isho al lui Ovidiu Șandor. La Brașov familia Neamțu deschide un hotel sub același brand Radisson Blu, iar antreprenori români precum Cristian Erbașu își afiliază hotelul la ibis. De altfel, pe plan local, o mare parte dintre hotelurile care poartă sigle ale unor lanțuri internaționale (relativ puține ca număr) sunt deținute de către antreprenori români.
„Piața hotelieră afiliată internațional din România este subdezvoltată. (…) Credem că acest trend este temporar“, explică Augustinas Barauskas, CEO al Apex Alliance. Într-adevăr, dacă Bucureștiul este excepția – 47% dintre hotelurile de aici sunt afiliate internațional –, media la nivelul țării ajunge doar la 7,5%, mai arată datele studiului Cushman & Wakefield. În acest context, când vine vorba de deschiderile de noi hoteluri, majoritatea proprietarilor ar opta pentru o afiliere la brandurile străine. „Prezența lanțurilor internaționale în București și, treptat, în restul orașelor României, ajută la o frecvență mai mare a țării în topul alegerilor organizatorilor de evenimente“, spune Christine Schillings, CEO al Ana Hotels. Grupul, dezvoltat de George Copos, are șase unități în București (printre care Athénée Palace Hilton și Crowne Plaza), Poiana Brașov și Eforie Nord.
În plus, „diversificarea pieței hoteliere înseamnă, în fond, opțiuni mai multe pentru turiști, care vor putea să își individualizeze experiența – în funcție de buget sau branduri preferate”, argumentează și Cristina Nițu, PR&Marketing Manager JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Mai ales că, din datele jucătorilor din piață, reiese că, deși Bucureștiul rămâne atractiv pentru segmentul corporate, au fost înregistrate creșteri pe zona de servicii turistice de leisure (mai ales pentru weekenduri sau în extra-sezon). La rândul său, Emeline Sýkora-Wintrebert, director general al Orbis pentru Europa de Sud-Est, arată că „prezența unor branduri internaționale contribuie la profilul pieței și asigură o mare vizibilitate internațională pentru destinația în care sunt situate“. Portofoliul Orbis/ AccorHotels Eastern Europe include 126 de hoteluri în regiune, iar în România operează (deocamdată) zece unități (sub brandurile Pullman, Novotel, Mercure, ibis și ibis Styles în București, Constanța, Sibiu, Sighișoara și Arad).
„Faptul că tot mai multe branduri își anunță intrarea pe piața locală sau deja au proiecte în dezvoltare arată că au identificat un mare potențial“, spune și Diana Popescu, proprietar Hotel Epoque din Capitală, clasificat la cinci stele. Un potențial justificat prin cifre: anul trecut a fost unul record pe piața turistică autohtonă – România a cumulat 12 milioane de vizite, dar e adevărat că cea mai mare parte a acestora – nouă milioane – au fost de fapt ale turiștilor români care și-au petrecut concediul în țară. Chiar și așa, românii par să fie mai dornici să petreacă vacanțele în afara țării (20 de milioane de plecări, potrivit Institutului Național de Statistică), în timp ce majoritatea străinilor care vin în România o fac mai mult pentru business și mai puțin pentru relaxare. Totuși, privind la partea plină paharului, numărul turiștior străini s-a dublat în ultimul deceniu (de la 1,27 de milioane în 2009, la 2,75 de milioane în 2017), iar Bucureștiul rămâne de departe în topul preferințelor acestora (40%).
Motor de creștere. „Bolul de cristal“ al jucătorilor din industria de profil prezice că, din punct de vedere turistic, pentru România, limita este cerul. „În 2018 ne așteptăm ca România să crească și mai mult în preferințele de vacanță ale turiștilor, în special ale celor străini. Sperăm că numărul turiștilor străini va atinge trei milioane de persoane (anul acesta, n.r.)“, spune Nicolae Demetriade, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), detaliind că rata de creștere este de circa 10-11% de la an la an. În opinia sa, principalul motor de creștere pentru 2018 este reprezentat de zborurile directe care leagă România de diverse orașe europene și de Israel. Iar companiile de transport aerian, în special cele low-cost, au jucat aici un rol esențial: în 2017, peste 20 de milioane de pasageri au zburat din și către România, de două ori mai mulți față de acum un deceniu. Până la urmă, și în industria hotelieră, ca și în cea aeriană, limitele se depășesc prin zbor.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney