România, cea mai bună piață din Europa pentru testarea jocurilor pe calculator

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Când spui King Digital, spui Candy Crush Saga. (Prietenii – mai ales cei de pe Facebook – știu și de ce!) Pre­zenți și în România încă din 2011, su­­edezii au renunțat să mai pro­­du­­că jocuri aici, concentrându-se exclusiv pe partea de testare.

Saga românească a King Digital a început în 2011, odată cu deschiderea la București a unui birou pentru dezvol­­tarea și testarea jocurilor produse la Stockholm și Londra. După nici un an, o echipă inițială, de doar patru persoane, a continuat aici proiectul Bubble Witch Saga, un joc preluat de la stu­­di­oul din Suedia, care a avut succes încă de la lansare. „Biroul de la Bu­­curești a reu­șit să facă  minuni cu jocul care fusese tras pe linie secun­dară, studioul din Suedia concentrân­du-se pe Candy Crush Saga“, ex­pli­că Horia Bug­ner, directorul centrului de testare King Digital de la București.

Una caldă, alta rece. În doar câteva luni, românii au reușit să câștige încrederea suedezilor. Jocul dezvoltat de ei asigura sincronizarea între apli­­ca­­ția de mobil, Facebook și PC. Practic nivelurile la care ajungeai pe mobil puteau fi salvate, iar jocul putea fi con­­tinuat pe computerul de acasă fă­­ră a pierde puncte sau a te întoarce la nivelul inițial. În prima lună și ju­mă­­tate, jocul dezvoltat în România a adus un profit pe care echipa dezvoltatoare îl estimează la peste un milion de dolari.

Văzând că există talent și în partea de programare, suedezii au decis atunci extinderea studioului de la București și către faza de producție de jocuri. Astfel că, până în 2015, King România a ajuns la o echipă de 103 persoane, care se ocupa atât cu testarea, cât și cu pro­ducția de jocuri. La sfârșitul lui 2015, însă, compania suedeză a hotărât să oprească dezvoltarea de jocuri în România și să se concentreze doar pe acti­vitățile de testare, renunțând la 67 dintre angajații de aici. În anul anterior acestei mutări, studioul din Bucu­rești lansase un alt joc, AlphaBetty, dar multe alte produse nu au mai trecut de faza de prototip, iar livrările nu erau la nivelul dorit de companie.

„A fost o decizie strategică de a concentra talentul în King către studiouri foarte mari“, spune Horia Bugner. La finele lui 2015, King România rămânea cu puțin peste 30 de salariați. După ce s-a concentrat pe testare, biroul de la Bu­curești a ridicat numărul angajaților la 48, câți sunt în prezent. Decizia suede­zilor a fost de a concentra capacitățile de dezvoltare către studi­ourile de la  Lon­dra, Stockholm, Barcelona, Berlin, Malmö, Seattle sau Shanghai. În aceste orașe au ajuns și 29 dintre programatorii care au dezvoltat jocurile din România.

În România e mai ieftin. Nu doar King testează jocuri în România. Alte companii mari din industria IT precum Ubisoft, Electronic Arts sau Gameloft au și ele birouri pentru testarea jocurilor pe plan local, atât la București, cât și la Cluj-Napoca. Fără a face referire la o companie anume, Horia Bugner con­si­deră că „România este cea mai bună piață din Europa pentru testare. Sunt avantaje pentru companii și dezavantaje pentru angajați. Sunt câteva companii care au salarii entry-level“.

Potrivit datelor din piață, salariile de intrare ale testerilor sunt undeva la 200 de euro pe lună, însă joburile se adre­sează în special studenților care nu au niciun fel de experiență și care caută un job part-time plăcut.

„Juniorii“ sunt instruiți timp de șase luni, cel mult un an, după care capătă o oarecare experiență. Ei sunt apoi „vâ­nați“ de alte companii care, în urma unui interviu consistent, sunt dispuse să le ofere un salariu mai bun față de cel de începător. Interesant este că cei care testează jocurile nu trebuie să aibă obli­gatoriu studii tehnice, ci doar să aibă aptitudini pentru identificarea eventua­lelor probleme pe care le poate avea pro­dusul. „De exemplu, noi avem un an­gajat care are un master în drept penal“, mărturisește Horia Bugner.

Cel mai mic salariu din echipa de tes­tare a King România este de circa 500 de euro pe lună (cu normă întreagă), pentru QRT (Quick Regression Testing). După ce capătă experiență, un astfel de tester poate fi promovat la nivelul de analist sau senior analist, activități plă­tite cu peste 1.000–1.500 de euro.

Nu toate companiile locale de jocuri fac exclusiv testare. Altele dezvoltă produse. „Suntem pe punctul de a face pași către maturizarea pieței. Dispunem de toate disciplinele necesare fabricării jocurilor. Aducem experiență în gândirea unor produse cap-coadă“, spune Răzvan Sighinaș, senior director la Electronic Arts România. El precizează că sunt recrutate talente din zona de crea­ție și pro­ducție, domenii în care există „o investiție continuă“.

Din acest motiv în România sunt „cres­cute“ de câțiva ani echipe complexe pentru producția de jocuri.

Secret maxim. Testarea jocurilor de la King se face în condiții de maximă securitate. Orice vizitator care ajunge la King România este înregistrat și fotografiat înainte de a intra în companie. În interior, la birouri, pe canapele sau în bu­cătărie, angajații companiei stau în fața monitoarelor ori a telefoanelor mobile și testează cele mai noi jocuri dezvoltate de studiourile King.

Necunoscătorii ar putea crede că un tester se joacă toată ziua și câștigă și bani. De fapt, părerea testerilor este esen­țială pentru viitorul unui joc. „La testare, se urmărește cât la sută din procesorul dispozitivului este solicitat de joc, cât de repede se descarcă bateria sau cât de repede se mișcă jocul“, deta­liază Horia Bugner. Și asta pentru că un joc este profitabil dacă rezistă cât mai mult pe piață.  Horia dă drept exemplu hitul Candy Crush Saga, care, de la intrarea sa pe piață, în noiembrie 2011, a ajuns între timp de la 100 la 2.000 de ni­veluri de dificultate, iar versiunile sale sunt perfecționate lunar. „Sunt adăugate în jur de 30 de niveluri pe săptămână pentru fiecare joc“, spune Bugner. La testarea unui joc contează și gradul de dificultate la care este adus de progra­ma­tor, astfel încât un nivel superior să nu fie atât de greu încât jucătorul să intre în blocaj și să nu mai poată continua.

În cei aproape șase ani de activitate în România, biroul King de la București a testat peste 30 de produse ale companiei suedeze, multe dintre ele fiind încă prezente  pe piață.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Epoca jocurilor” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Dezvoltarea dispozitivelor mobile a făcut ca piața jocurilor video să înregistreze o creștere anuală cuprinsă între 5 și 10% în ultimii șapte ani.[/vc_column_text][vc_column_text]

• EVOLUȚIE. Dacă, în 2008, la începutul crizei, piața mondială de jocuri video era estimată la 41,9 miliarde de dolari, în 2016 aceasta a depășit pragul de 100 de miliarde de dolari, cu circa 8 miliarde de do-lari mai mult decât în anul precedent.
• STATISTICĂ. În 2016, PC-ul a fost cea mai importantă platformă de gaming, folosită de 52% din jucători, în timp ce 44% din jucători au preferat dispozitivele mobile. Restul au preferat platformele de gen playstation.
• ÎN ROMÂNIA. Studiourile de producție de jocuri au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de peste 150 de milioane de dolari, cu 20 de milioane de dolari mai mult decât în 2015.
• CONCURENȚĂ. Cele mai mari companii de jocuri video prezente în România sunt filiale ale unor multinaționale ca Ubisoft, Electronic Arts, Gameloft și King. Acestea generează 75% din veniturile pieței locale.
• RESURSE UMANE. Industria de jocuri video din România a ajuns la 7.000 de angajați în 2016.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Horia Bugner, directorul centrului de testare King Digital. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney