Publi-interviu. În curgerea cifrelor

Pe lângă investițiile în reabilitarea rețe­lelor de apă – unele cu o vechime de 90 de ani – Veolia România (compania care controlează Apa Nova) se con­cen­trează și pe investițiile în digitalizare, în special în contoare inteligente. În 2020, grupul francez va face inves­tiții totale de circa 29 de milioane de euro.

Într-un interviu pentru NewMoney, Irina Munteanu – CFO la Veolia România din anul 2014 – detaliază strategia financiară a grupului cu afaceri de 392 de milioane de euro în România.

NewMoney: Pentru 2019, Apa Nova și-a propus investiții de peste 25 de milioane de lei pentru reabilitarea rețelelor. În ce mă­sură ați atins acest nivel al investi­țiilor?

Irina Munteanu: Pentru anul 2019, Apa Nova a prevăzut investiţii în valoare to­tală de aproximativ 26,5 milioane de euro. O parte dintre aceste fonduri au fost alocate pentru extinderea şi refacerea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru remedierea uneia dintre cele mai mari probleme, care este prezentă la ni­velul întregii ţări: vechi­mea reţelelor.

S-au avut în vedere zonele de exploatare cu potenţial ridicat de avarii, fiind conside­rate investiţii necesare pentru a preîntâm­pina acele situaţii ce ar putea afecta consumatorul final. Există  zone în care conductele au o ve­chime chiar şi de 90 de ani, dar tot acest proces de reabilitare şi moder­nizare este de durată, se reali­zează în timp, date fiind dimensiunile acestei reţele.

Pentru a răspunde direct la întrebare, Apa Nova a investit pentru reabilitarea rețelei de apă și canalizare suma de 23 milioane de lei (4,8 milioane de euro), adică 92% din valoarea estimată. Bugetul total de investiții al entităților Veolia din România, de aproximativ 159 de mili­oane de lei  (33,5 milioane de euro), a fost, de ase­menea, realizat în proporție de 95%. Peste 90% din aceste investiții sunt di­rec­­ționate către activitatea de fur­ni­zare a apei, restul mergând către eficientizarea activității companiilor Veolia care ope­rează în domeniul energiei termice pe piața din România.

– Concret, cum se regăsesc investițiile în rea­bilitarea rețelelor pentru reducerea pier­­derilor?

– Simplu și direct în eficientizarea acesteia. În anul 2000, când am preluat contractul de concesiune, se înregistrau pier­deri anuale de 30 de milioane de do­lari. Randamentul rețelei, adică apa vân­dută/apa produsă, era undeva la 48%. Astăzi suntem undeva la 78% și suntem în trendul celorlalte capitale din Uniunea Euro­peană.

Este un procent foarte mare, mai ales că nu se poate ajunge la 100% mai ales, considerând dimensiunile rețelelor. În București avem 2.500 km de rețea de apă și 2.400 km de rețea de canalizare.

– Care este bugetul de investiții pentru 2020?

– Pentru acest an, entitățile Veolia România au prevăzut pentru investițiile prioritare un buget de aproximativ 139 de mili­oane de lei (29,3 milioane de euro), care va fi direcționat preponderent către divi­zia de apă (122 de milioane de lei – peste 25 de mi­lioane de euro) – doar Apa Nova va face investiții de circa 115 mili­oane de lei (aproximativ 24 de milioane de euro). Restul investițiilor vor acoperi activită­țile noastre de energie termică.

– Care sunt sursele de finanțare a investi­țiilor?

– Investițiile sunt finanțate din sursele proprii ale companiilor sau din împrumuturi pe termen mediu de la compania-ma­mă – grupul Veolia, finanțări în con­diții avantajoase (cu dobândă scăzută și fără garanții) la care am recurs atunci când am investit sume mai mari decât profitul net realizat.

– Care sunt principalele obiective de in­ves­tiții pe termen mediu?

– Planul de investiţii este axat pe pro­iecte de dezvoltare a businessului – digi­talizare, contorizare inteligentă și pro­iecte de extindere a rețelelor de apă, ca­na­lizare (București și Ploiești) și termoficare (Iași). De asemenea, ponderea investi­țiilor în digitalizare ar putea ajunge, în timp, la 10% din total.

Desigur, vom continua să alocăm su­me importante pentru respectarea obli­ga­țiilor contractuale în ceea ce privește rea­bilitarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, dar și pentru pro­iectele din domeniul tratării apei potabile și a apelor uzate.

– Ce venituri ați înregistrat de-a lungul anului trecut?

– La nivelul întregii țări am încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de aproximativ 1,86 miliarde de lei (392 de milioane de euro). Peste jumătate din aceste venituri au fost generate de divizia de apă – 1,06 miliarde de lei (224 de milioane de euro) –, în principal de Apa Nova. Restul veniturilor diviziei de apă au fost realizate de Acvatot – firmă de lucrări de construcții în domeniul utilităților – care s-a dezvoltat foarte mult comparativ cu anul pre­ce­dent –, Apa Nova Ploiești, Veolia Apă Servicii și Vital Blue Aqua – furnizor din Po­pești-Leordeni, integrat în grupul Veolia în iunie 2019.

Divizia de energie ter­mică, repre­zentată de Veolia Energie România, Veolia Energie Prahova și Veolia Energie Iași, a avut o cifră de afaceri de 800 de mili­oane de lei (168 de milioane de euro).

– Cum estimați evoluția veniturilor pentru anii următori? Care sunt principalele surse de creștere?

– Pentru anul 2020 estimăm o valoare a cifrei de afaceri de  aproximativ 1,9 miliarde de lei (395 de milioane de euro). Divizia de apă, în principal Apa Nova, va genera peste 56% din aceste venituri, iar restul vor proveni de la divizia de energie.

Creșterea ușoară prevăzută pentru anul 2020 va fi generată în cea mai mare parte de proiectele de dezvoltare pe care le avem în vedere, precum pro­iectele de reabilitare a drumurilor, con­strucțiile de rețele sau producția de asfalt în cazul Acvatot, dar și de creșterea numărului de clienți estimat în urma rea­lizării in­ves­tițiilor suplimentare ce urmează să fie realizate de Apa Nova Ploiești în ur­mă­torii doi ani.

– Care este nivelul marjei de profit net rea­­lizat de grupul Veolia și care sunt prin­cipalele costuri? 

– Marja de profit overall a activităților Grupului Veolia în România specifică industriei, diferit însă între divizia de apă și cea de energie. În ceea ce privește di­vi­zia de apă, costurile cu resursa umană au ponderea cea mai ridicată din totalul bugetului de cheltuieli, fiind urmate de costurile cu serviciile prestate de terți  – subcontractori, întreținere și reparații –, costurile directe (apa brută, produ­sele chimice, energia electrică), precum și amortizarea utilajelor și echipamentelor pe care le folosim pentru prestarea ser­viciilor.

Pentru divizia de energie, costurile cu combustibilii folosiți pentru producerea energiei în cogenerare au cea mai mare pondere în total (la Ploiești – costurile cu gazul, iar la Iași – costurile cu cărbu­nele), fiind urmate de costurile aferente emisiilor de dioxid de carbon, cheltuie­lile cu întreținerea și reparațiile, costu­rile cu resursele umane și costurile cu amortizarea echipamentelor.

De asemenea, avem o politică de acordare de dividende. Ca un exemplu, pentru anul trecut, cota Primăriei București

Veolia, în linii mari

Grupul Veolia România este structurat pe trei direcții de business – furnizare servicii de apă si canalizare, energie termică și lu­crări de construcții în domeniul utilităților.

• Acoperire. Companiile din grupul Veolia furnizează servicii de apă în două orașe mari ‒ București si Ploiești, precum și în trei localități mai mici ‒ Chitila, Otopeni și Po­pești-Leordeni. În Otopeni, Ploiești și Iași, Veolia furnizează și energie termică.
• Parteneriate. Toate activitățile de fur­nizare a apei sau energiei termice sunt de­rulate prin contracte de concesiune cu au­toritățile locale, unele pe termen foarte lung – 25 de ani în cazul orașelor București și Ploiești.