Programul SF al Poloniei. Vânează noxe cu drona

După ploile acide din anii ’80 care distrugeau statui în centrul Cracoviei, orașul polonez a devenit o oază de aer curat. Municipalitatea a lansat în urmă cu doi ani un program cu drone care mo­nitorizează gospodăriile sau institu­țiile care poluează.

Mașina de patrulă a lui Marek Witkow­ski s-a oprit într-un nor de praf. În câ­teva mi­nute, Witkow­ski și-a lansat drona cu patru rotoare și a trimis-o în misiune. Poli­­țistul din Cracovia se află în prima linie a lup­tei pentru aer curat, Polonia fiind una dintre cele mai poluate țări din Uniunea Europeană.

Echipată special, drona poate verifica dacă și în ce cantitate co­șurile caselor emit noxe periculoase. „Fumul e alb, ceea ce înseamnă că folosesc drept combustibil gazul me­tan, e în regulă“, explică Witkowski.

Schimbările climatice, prioritate pentru Europa

Gestionarea schimbărilor climatice a devenit o prioritate politică în Europa, iar partidele ecologiste sunt tot mai aproape de puterea executivă (Germa­nia) sau fac parte din ea (Austria). Cu toate acestea, în Polonia lucrurile se miș­că greu – aici se află 30 dintre cele mai poluate 50 de orașe europene, moș­tenire a erei industriale comuniste. Circa 80% din electricitate este produsă în termocentrale pe cărbuni.

Cracovia, capitala istorică și principală destinație tu­ris­tică, a adoptat însă mă­suri radicale pentru combaterea smogului. Pe lângă introducerea autobuzelor electrice, a fost interzisă folosirea cărbunilor pentru în­călzire, iar pentru a se asigura că mă­sura este respectată a apărut un nou tip de gar­dian – poliția aerului. Noua lege a intrat în vigoare la 1 septem­brie 2019.

În funcție de venitul pe gospodărie, autoritățile locale subvenționează minimum 50% din costul pentru noile tipuri de combustibili, dar și factura la curent electric, parte a unei inițiative de 315 mili­oane de euro de a reduce poluarea. Banii provin din trei surse – fonduri europene, taxe locale și programe guvernamentale.

După patru luni de la inițierea monito­rizării, locuitorii Cracoviei au început să respecte noile rigori. La o ieșire cu Witkowski într-o zi din decembrie anul trecut, nu a fost identificată nicio sursă ilegală de încălzire. „Detectăm tot mai rar surse cu adev­ă­rat foarte poluante, spune și Marek Anioł, purtător de cuvânt al Departamentului Poliției Municipale din Cracovia, care lucrează deja full-time cu o echipă de 30 de polițiști ai aerului. „Oamenii au simțit pe pielea lor diferența în calitatea aerului și vor să fie din ce în ce mai curat“, adaugă Anioł.

Cu o populație de 800.000 de suflete și cu încă 700.000 de locuitori în zona me­tropolitană, orașul se află în apro­pierea vechilor uzine care funcțio­nează încă pe cărbune. În timpul comunismului, Cracovia dădea titluri șocante în presa vremii cu ploile acide care topeau efectiv chipurile statuilor din centrul vechi al orașului.

Cracovia, pionierat în curățarea aerului

Transformarea eco­nomică a Poloniei, dublată de implementarea reglementărilor ecologice europene, a dus la dispariția acelor ploi acide, dar chiar și așa Cracovia a continuat să fie prin­tre cele mai poluate orașe europene.

Guvernul polonez, într-un permanent conflict cu puterea de la Bruxelles, caută să protejeze locurile de muncă ale mineri­lor și pro­mite, pe de altă parte, că va reuși în final, în propriul ritm, să respectele țin­tele europene privind protecția mediului.

Cracovia s-a decis să facă pionierat în curățarea aerului și să devină o oază la frontiera de sud cu Cehia și cu Slo­vacia. Demersul a presupus înlocuirea vechilor surse de în­călzire care foloseau lemn, cauciucuri, material plastic sau alte tipuri de deșeuri. În urmă cu zece ani, abia dacă erau investigate 30 de cazuri de poluare din astfel de surse. Din 2018, după achiziția primei drone, po­liția din Cracovia a citat 13.000 de pro­prie­tari pentru folosirea de surse ile­gale de încălzire.

Efortul de acum este o reeditare a unui program din anii ’80, când orașul a fost înecat de emisiile cărbunelui folosit pentru generarea de căldură și energie elec­trică. O altă sursă majoră de poluare era uzina siderurgică din Nowa Huta, unde fusese creată o suburbie socialistă uto­pică pentru industrializarea Cracoviei. Uzina apar­ține azi grupului ArcelorMittal, cel mai mare producător mondial de oțel, obli­gat să res­pecte normele Uniunii Europene în materie de protecție a mediului.

Activiștii locali s-au bucurat de un real succes în perioada comunistă, când au reușit să impună amplasarea unui ecran care să afișeze informații privind calitatea aerului și totodată să forțeze închiderea unor fabrici extrem de poluante, remarcă Rafal Serafin, președintele Fundației pentru Parteneriat Ecologic, cu sediul în Cra­covia. De-a lungul timpului însă, oamenii au simțit că lupta a luat sfârșit și interesul față de aceste chestiuni a scăzut dramatic.

De data aceasta se pare că măsurile dau roade, observă Paweł Scigalski, mâna de fier a primarului Jacek Majchrowski în lupta pentru curățarea aerului. „Am ară­tat deja că se poate face. Sunt regiuni care vor să învețe din experiența noastră. Am des­chis cumva drumul pentru toți“, comen­tează Scigalski.

Este vorba mai ales de împrejurimile Cracoviei, unde func­țio­nează încă multe surse care folosesc drept combustibil cărbunele, lemnul și alte de­șeuri (generează aproape trei pă­trimi din cantitatea de noxe din zonă). „Mirosul de cărbune ars se simte în multe localități, ceea ce înseamnă că succesul din Cracovia este limitat de aerul poluat din jur“, ține să remarce același Scigalski.

La 20 de kilometri de Cracovia, este am­plasată vila lui Zbigniew Lustyk, care acum zece ani a ales locul pentru aerul curat. S-a dovedit o mare greșeală. Astăzi, are instalate peste tot în casă purificatoare de aer. La fel ca vecinii lui, nu este eligibil să pri­mească subvențiile de care se bucură rezidenții din Cracovia.

Sociologa Anna Kapusta, care mun­cește în Cracovia, dar locuiește la 30 de minute de oraș, în localitatea Wołowiec, și-a asumat financiar instalarea unui boi­ler pe gaz, o raritate în zonă. Nu a reușit să termine totul pentru iarna aceasta, așa că deocam­dată apelează tot la rezervele de cărbune din pivniță, pentru a se în­călzi. Toată lumea speră că subvențio­narea se va lărgi, iar procesul de schimbare a vechilor surse de încălzire se va accelera.

Presiuni

Polonia face pași puțini și lenți către atingerea obiectivului ambițios al Uniunii Europene de a curăța aerul.

• Trecut. Un articol publicat în ziarul ame­rican The New York Times semnala în 1969 amenințarea ploilor acide, fenomen care lovea regiuni din Canada, Statele Unite ale Americii, Europa și Asia. La acel moment, Cracovia, unul dintre cele mai poluate orașe din lume din cauza uzinelor comuniste care funcțio­nau la turație maximă pentru industrializarea țării, era, la fel, lovită de ploi acide.
• Termen. În decembrie 2019, Europa şi-a propus ca până în anul 2050 să devină un continent neutru din punct de vedere climatic. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comparat acest obiec­tiv cu pri­ma aselenizare. Mai multe țări din blocul comunitar s-au opus acestui plan, în primul rând Polonia, care își ob­ține aproape 80% din necesarul de curent electric grație termocentralelor pe cărbune. Polonia face lobby pentru amânarea acestui termen până în anul 2070, pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
• Campioanele. Deocamdată, numai trei state europene au introdus în legislație obiec­tivul neutralității emisiilor de dioxid de carbon. „Suedia își propune să ajungă la emisii zero nete până în 2045, iar Franța și Marea Britanie – până în 2050“, indică site-ul oficial al Parlamentului European.

Articol preluat din Bloomberg Businessweek
FOTO: Getty