Prețul unui Bitcoin a trecut de 100.000 de dolari, iar investitorii văd o singură direcție: în sus

Bitcoin pare să fie în momentul de față cel mai de succes produs de investiții din ultimii 20 de ani. Valoarea tuturor monedelor aflate în circulație trece de 2.000 de miliarde de dolari, mai mult decât cea cumulată a Visa, Mastercard, Walmart și Intel la un loc.

Pe 18 mai 2010, când Bitcoin (BTC) avea puțin peste un an, Laszlo Hanyecz, programator și pionier al mineritului de criptomonede, a anunțat comunitatea de entuziaști de pe Bitcointalk – forum dedicat monedelor virtuale și tehnologiei blockchain – că îi oferă 10.000 BTC celui care îi va aduce acasă două pizza mari. Oferta sa nu doar că nu a stârnit interes, dar chiar a fost atenționat de unul dintre forumiști că 10.000 de Bitcoin e “destul de puțin”. A durat patru zile până să primească două pizza, cu opt felii fiecare, cumpărate de la unul dintre restaurantele lanțului american Papa John’s Pizza.

A fost prima tranzacție comercială cu criptomonede consemnată de istoria Internetului, devenită între timp și cea mai scumpă cină din istorie. Săptămâna aceasta, prețul unui Bitcoin a crescut la peste 100.000 de dolari, o piatră de hotar remarcabilă pentru un activ financiar experimental care fusese etichetat cândva drept o glumă de o calitate îndoielnică. Costul total de astăzi ale celor două pizza de ieri: un miliard de dolari! (Și asta a fost doar o picătură dintr-un ocean de aproape 100.000 de Bitcoin pe care mâna largă a Hanyecz i-a cheltuit în același an 2010. Tot pe pizza.)

Între timp, majoritatea celor din gașca pestriță de hackeri și radicali politici care au îmbrățișat Bitcoin încă de la începuturile sale au câștigat, pierdut și recâștigat averi peste noapte. Iar BTC a dat naștere unei piețe globale a criptomonedelor ajunse zilele acestea la 3.870 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 130% în doar ultimul an.

Valoarea actuală a Bitcoin, spun analiștii, semnalează și confirmă statutul său de acum incontestabil în sistemul economic global. Moneda virtuală a devenit un element de bază al piețelor financiare, fiind îmbrățișată atât de giganții de pe Wall Street, cât și de investitorii amatori.

Prețul (ne)văzut al entuziasmului

După un final de 2022 în care prăbușirea platformei de tranzacționare de criptomonede FTX a cutremurat piața și a dus prețul Bitcoin la sub 17.000 de dolari, acesta a revenit în forță, în special anul acesta. În luna ianuarie, autoritățile federale de reglementare au dat undă verde primului Exchange-Traded Fund (ETF) pentru Bitcoin – vehicule de investiții care le permit oamenilor să parieze pe o anumită monedă cripto, dar fără să o dețină efectiv -, atrăgând astfel investiții noi de miliarde de dolari.

Ulterior, victoria din alegerile prezidențiale a lui Donald Trump – “primul președinte Bitcoin”, după cum îl numesc acum promotorii cripto – a dat un nou impuls BTC, impuls care i-a crescut valoarea la peste 75.000 de dolari. Inițial un sceptic, Donald Trump și-a schimbat radical poziția în timpul campaniei electorale, culminând cu anunțul intenției de a înființa o rezervă federală de Bitcoin. Apropo de schimbarea sa de „percepție”, cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, familia Trump și-a început propria afacere cripto, World Liberty Financial. Și așa, dintr-odată, un activ financiar conceput pentru a ocoli guvernul american a crescut în valoare deoarece un candidat la președinția SUA l-a îmbrățișat fără niciun fel de rețineri.

Pentru adevărații credincioși ai cripto, implicațiile pieței bull alimentate de promisiunile lui Donald Trump depășesc însă cu mult profiturile instantanee. Mulți văd în Bitcoin expresia supremă a activelor digitale care câștigă acceptare generală. “Planurile lui Donald Trump vor legitima activele digitale în următorii doi ani”, spunea Geoff Kendrick, analist-șef la Standard Chartered Plc, estimând că piața criptomonedelor ar urma să crească în acest interval creșterea până la 10.000 de miliarde de dolari.

PAC-uri precum Fairshake (political action committee – organizații/grupuri care colectează fonduri și fac donații pentru a susține campaniile electorale ale candidaților politici sau pentru a influența legislația pe diverse teme) au cheltuit peste 135 de milioane de dolari susținând candidații pro-cripto și opunându-se celor “contra”, în speranța de a promova un nou Congres care să adopte o legislație favorabilă industriei. Și roadele se văd și se culeg deja.

Luna trecută, Gary Gensler, președintele Comisiei pentru Valori Mobiliare (SEC), văzut ca un veritabil ghimpe în coasta pieței și care a intentat mai multe procese împotriva unor diferite proiecte cripto pentru încălcarea legislației în vigoare, a anunțat că va demisiona în ianuarie 2025. Zilele trecute, noul președintel ales a anunțat că în locul lui îl va numi pe Paul Atkins, fost reglementator al pieței și fondator al unei firme de consultanță financiară, recunoscut drept un avocat al activelor digitale. În doar câteva ore de la publicarea știrii, Bitcoin a crescut cu aproape 9.000 de dolari, la 103.398 de dolari. “E multă energie pozitivă. Entuziasmul existent în acest moment în industrie este enorm”, declara Jeremy Allaire, directorul executiv al Circle, o influentă companie americană de cripto, pentru Bloomberg.

Donald Trump: O înșelătorie menită să submineze dolarul american

Înainte de a deveni un fenomen cultural și financiar, Bitcoin a fost doar o idee schițată într-un document de nouă pagini trimis pe e-mail către o comunitate de programatori în ziua de Halloween a anului 2008. Autorul era un dezvoltator de cod a cărui identitate reală a rămas necunoscută până azi, care a folosit pseudonimul Satoshi Nakamoto. La nivel elementar, viziunea acestuia era despre un tip de bani digitali pe care oamenii să îi poată schimba între ei fără a mai avea nevoie de bănci pentru a procesa transferurile, fiecare tranzacție urmând să fie înregistrată într-un registru vizibil public, cunoscut sub numele de blockchain.

Pionierii săi și l-au imaginat ca fundament pentru un nou tip de sistem financiar, guvernat de cod și existent în afara supravegherii firmelor din Wall Street și a autorităților guvernamentale de reglementare. Previzibil, Wall Street a respins Bitcoin, etichetându-l drept o tendință trecătoare și un instrument pentru “criminali”. Jamie Dimon, directorul executiv al JPMorgan Chase, îl numea atunci „o fraudă” și o „schemă Ponzi”, în vreme ce (același) Donald Trump îl înfiera ca fiind „o înșelătorie” concepută pentru a submina dolarul american.

În anii săi sălbatici, Bitcoin a fost folosit preponderent pe Silk Road, una dintre cele mai mari piețe din dark web. Fondatorul acesteia, Ross Ulbricht (aka Dread Pirate Roberts), a plecat de la ideea că orice poate fi tranzacționat, indiferent dacă autoritățile consideră că e ilegal sau nu. Când Silk Road a fost închis de guvernul SUA, în 2013, lui Ulbricht i s-au confiscat 144.336 de Bitcoin. A fost momentul în care a devenit clar că eliminarea instituțiilor financiare tradiționale și a încrederii în acestea din ecuația banilor nu înseamnă automat un mediu mai sigur și nici nu garantează protecția deplină față de intervenția statului.

Mult timp, prețul Bitcoin a crescut datorită ivestitorilor individuali care au crezut în viitorul și în valoarea tehnologiei blockchain. În ultimii ani, jocul a fost însă acaparat de investitorii instituționali, care i-au conferit astfel și legitimitatea de care criptomoneda avea nevoie.

Cât despre Laszlo Hanyecz, întrebat în toiul acestei nebunii dacă are vreun regret după dezmățul său culinar din urmă cu mai bine de un deceniu, acesta a mărturisit într-un interviu pentru Bitcoin Magazine că a văzut – și continuă să vadă – diferit lucrurile. “La acea vreme erau bani de Monopoly. Nimănui nu i-a păsat – oamenii ți-ar fi dat o grămadă de Bitcoin pentru orice și nu m-am gândit nicio clipă că ar trebui să fiu lacom. Este același lucru cu a-ți spune acum, «Oh, dacă aș putea să mă întorc în trecut să cumpăr pe bani de nimic tone de acțiuni Apple!».”