Povestea tinerei antreprenoare care a învățat business la ferma familiei, iar acum gestionează afacerile din propria cramă

Articolul a apărut în nr. 187 al Revistei New Money, în ediția Decembrie 2024 – Februarie 2025. Revista este disponibilă în rețeaua Inmedio și Tabac Xpress

Piața vinului din România este în continuă consolidare, iar mici jucători care încearcă să-și facă loc la masa celor care au deja o tradiție în producția de vin apar permanent. Studiu de caz, crama Familia Darabont.

România este al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa, cu o producție de 4,4 milioane de hectolitri în 2023, potrivit datelor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), analizate de Wines of Romania. Datele arată o creștere cu 15% față de producția din 2022. Pentru anul acesta, conside­rat unul secetos, se așteaptă ca producția să fie mai mică, însă vinul va fi de o calitate mai bună, spun producătorii.

Și asta, în condițiile în care specialiștii în industria vinului spun că în ultima perioadă asistăm la o maturizare a pieței, cu jucători noi și tot mai multe suprafețe cultivate cu viță-de-vie care intră pe rod. Din categoria nou-intraților pe piață face parte și crama Familia Darabont, producător de vinuri din Biharia, județul Bihor.

Crama este condusă de Betty Darabont (26 de ani), care a crescut odată cu businessul din agricultură al familiei, admi­nis­trat de părinții săi, Erzsebet (54 de ani) și Sandor Dara­bont (55 de ani). Familia Darabont cultivă în special cereale, pe o suprafață de circa 3.000 de hectare, dar are în proprietate și o fermă de viței de carne. Din cele 3.000 de hectare de teren, 800 de hectare sunt în proprietatea familiei de fermieri, iar restul sunt luate în arendă. Afacerile din agricultura mare au adus anul trecut familiei Darabont venituri de aproximativ cinci milioane de euro.

GUSTUL VINULUI

Din 2016, familia Darabont a decis să în­ceapă investițiile și în zona de vitivinicultură. „Două hectare de fetească albă le-am moștenit de la bunicul. Sunt a treia ge­nerație de viticultori în familie, iar în 2016 și 2017 am plantat 38 de hectare de viță-de-vie“, spune Betty Darabont. Suprafața totală de 40 de hectare ajunge la o producție de 250.000 de litri de vin pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 de sticle. Rădăcinile acestui segment de business au fost puse încă din 1907, când bunicul lui Sandor Darabont (tatăl lui Betty) a cumpărat o pivniță și a început să producă vin pe terenurile pe care le avea. Tradiția în viticultură a fost continuată de generațiile care au urmat.

Înainte de 1990, în zona Bihariei erau mai multe culturi de viță-de-vie, dar, după ce și-au primit terenurile înapoi, țăranii au început să cultive cereale. „Suntem o zonă care a fost cu­noscută pentru producția sa de vin, însă pe timpul comunismului a fost axată mai mult pe volum, cu accent pe cantitate și nu pe calitate“, explică Betty Darabont. Ea spune că familia sa a cunoscut istoricul și potențialul zonei în ceea ce privește pro­ducția de vin, fapt pentru care a decis să investească în dezvoltarea unei crame.

Investiția a fost de 3,5 milioane de euro, bani asigurați și din proiecte europene. Pentru zona de plantație, de exemplu, finanțarea de la Uniunea Europeană a reprezentat 75% din investiție, în timp ce pentru tehnologie aportul din fondurile europene a fost de 50%. „În mare parte, suntem prezenți pe piața locală. Avem și export, undeva la 10%. Ungaria e cea mai mare piață a noastră în momentul de față și urmează Olan­da, Germania, Austria“, mai spune Betty Darabont. În momentul de față este în discuții cu un partener extern pentru a începe o colaborare în Marea Britanie și în Polonia.

DRUMUL SPRE CRAMĂ

Cu o diplomă în Economie Inter­na­țională și Management la Universitatea Bocconi din Milano, Betty Darabont a lucrat aproape un an la o companie agri­colă, unde principala ei sarcină era să cerceteze impactul schim­bărilor climatice asupra viticulturii Uniunii Europene. I-a plăcut domeniul și a continuat studiile cu un master de doi ani în viticultură și oenologie, în Franța și în Germania.

Între timp a lucrat la Unicredit și la General Electric. „Am fost și corporatistă, dar nu mă vedeam în mediul ăla, să stau la program de la 8.00 la 16.00“, mărturisește ea. Și-a des­coperit pasiunea pentru vin încă din momentul în care a început studiile la Milano. „Era aproape Toscana, erau foarte aproape multe zone viticole unde ajungeam ușor în wee­k­end.“

A preluat cheile cramei familiei în 2021 și a început să organizeze businessul. În acea perioadă, via plantată în 2016-2017 intrase deja pe rod și fuseseră lansate și primele vinuri sub brandul Familia Darabont. În momentul de față, crama are 12 angajați, iar Betty Darabont este și oenologul companiei.

PARIUL PE TEHNOLOGIE

Antreprenoarea spune că încă de la început a investit masiv în tehnologie. Și asta, pentru că mâna de lucru în domeniu este foarte greu de găsit, dar și de păstrat. Așa că recoltarea strugurilor se face mecanizat, cu aju­torul unei combine speciale. Mai mult, tratamentele cultu­rilor sunt făcute cu ajutorul dronelor. „Avem o dronă mică pe care o folosim pentru realizarea hărților pentru tratament și alta cu un rezervor de 30 de litri pentru stropit“, detaliază Betty Darabont.

Pentru a avea cât mai multe informații despre vreme, a investit în propriile stații meteorologice. Iar pentru a scădea consumul de energie, a apelat la panouri solare, asigurând astfel necesarul de curent electric pentru întregul business. Tot pentru a crește eficiența, a investit și în propriul laborator, care a fost amenajat după ce a vizitat mai multe crame din Franța, Italia și Germania. „Sunt permanent în căutare de tehnologii noi. Cum am câte o idee bună, imediat vreau să o implementez“, menționează antreprenoarea.

SPRIJINUL FAMILIEI

Spune că și ideea pornirii businessului în viticultură a venit în urma unui studiu de piață. Încă din 2015, înainte de a achiziționa materialul săditor, a analizat ală­turi de tatăl său care sunt parametrii optimi pentru un astfel de business. „Noi am început cu 40 de hectare și producem deja o cantitate foarte mare. Durata de vârstă la vie e de 30 de ani și ne-am gândit să mergem cu plantarea treptat, iar dacă vânzările merg bine, să investim în câte 10 hec­tare la perioade de 10-15 ani“, explică Betty Darabont.

Decizia de a investi în viticultură a fost influențată însă și de repoziționarea în business a familiei sale. În urmă cu mai mulți ani, când la Oradea funcționa o fabrică de zahăr, familia Darabont înființase o cultură de sfeclă de zahăr. Însă, după ce fabrica s-a închis, Sandor Darabont a renunțat la cultura respectivă și la toată tehnologia pe care o achiziționase pentru a între­ține plantația de sfeclă.

Betty Darabont spune că de mică a crescut în jurul businessului părinților alături de sora ei, care acum urmează un master în agricultură la Lille, în Franța, fiind atrasă de agricultura mare. Ea mai spune că familia sa nu a condiționat-o pe ea sau pe sora ei să continue afacerile în do­­meniul agricol. „Tot timpul am avut în spate firma familiei. Tata ne-a spus că, dacă nu ne interesează agricultura, putem să vindem firma și să investim în ce ne dorim noi“, mărturi­sește ea.

Dar nu a regretat că a rămas în acest domeniu. Își dorește ca, în perioada care urmează, să ridice exporturile de vin spre 40%. Pentru a se alinia noilor comportamente de consum din piață, a venit și cu un produs nou: șpriț la doză. O doză de 250 de mililitri cu un șpriț cu 5,5% alcool. „Un produs care era deja pe piețele de afară, iar vânzările cresc și la noi. Este cerut în cafenele de specialitate și la evenimente“, mai spune antreprenoarea. Ea adaugă că va continua investițiile în tot ce este nou, în ideea de a se diferenția de businessurile tradiționale de la noi și a ajunge la tipuri cât mai diferite de clienți.

Cifrele din vie

La începutul acestui an, în România erau autorizate 473 de crame pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) sau a vinurilor varietale (vinuri de masă), potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), analizate de Wines of Romania.

• BALANȚĂ NEGATIVĂ. ­­România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volum, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul, la 34.400 de tone, conform unui studiu realizat de KeysFin.
• PREFERINȚE. ­­Potrivit Institutului Național de Statistică, un român bea, în medie, un litru de vin pe lună, adică șase pahare. Vinurile albe sunt cele mai consumate pe plan local, cu aproape 50% din consumul total. Pe plan secund este vinul roșu, urmat de cel rosé. În ceea ce privește gustul, vinurile demiseci și demidulci sunt cel mai des preferate de români.

SURSA FOTO: Laszlo Raduly