Povestea deficitului: mediul de afaceri are doar de pierdut

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Deficitul bugetar dă bătăi de cap nu doar Guvernului, ci și mediului de afa­ce­ri, care știe că, până la urmă, cineva tot va plăti pentru orice minus.

Construcția unui buget nu e deloc ușoară, cu atât mai mult atunci când e nevoie de resurse pentru cheltuieli suplimentare, cum ar fi creșteri de pensii și salarii. Mediul de afa­ceri are doar de pierdut, fiind vulnerabil la măsuri menite să „închidă“ bugetul, adică să asigure atingerea țintei de deficit, de sub 3% din PIB.

PRIMELE LOVITURI. La foarte scurt timp de la instalarea la Palatul Victoria, noul Guvern a anunțat o serie de „ajustări“ fiscale, care fie sărăcesc bugetul de stat, fie îl ajută cu câteva miliarde în plus pe par­tea de venituri. Prima, cu un impact negativ de 5,1 miliarde de lei asupra finanțelor țării, se referă la majorarea salariilor unor categorii de bugetari (din administrație loca­­lă sau cultură), la majorarea punctului de pen­­sie și a pensiei minime. O alta, cu impact direct asupra mediului de afa­ceri este creșterea salariului minim brut de la 1.250 la 1.450 de lei, începând cu luna februarie.

Mai mulți bani în anumite buzunare nu fac altceva decât să genereze „zvâcniri“ pe termen scurt ale PIB-ului, fără a avea un impact major pe termen me­diu și lung „asupra performanței economice“, spune Dragoș Roșca, membru în boardul Romanian Business Leaders (RBL), orga­nizație nonguvernamentală ce reunește numeroși lideri din mediul privat. „Adău­ga­rea unui nou factor perturbator pe pia­­­ța muncii (…) nu demon­strează o prea mare înțelegere a realită­ților actuale, ci mai de­grabă o continuare a mentalităților de ma­na­gement macroeconomic din anii ’90“, sus­ține el, adăugând că ramuri ale in­­­dus­triei prelucrătoare, care angajează for­­ță de mun­că slab și mediu calificată, ar putea deveni necompetitive.

În nota de fundamentare a deciziei de majorare a salariului minim nu este pre­văzut niciun impact bugetar, însă premie­rul a precizat că măsura ar urma să aducă circa un miliard de lei în plus în vistieria statului.

Subiectul omis de premier este impac­tul asupra mediului privat. Cele mai afectate vor fi companiile mici, reiese dintr-o analiză realizată de Iancu Guda, preșe­din­tele Asociației Analiștilor Financiar-Ban­cari din România (AAFBR). Aceste companii vor avea cheltuieli suplimentare de circa 936 de milioane de lei, ceva mai mici decât economiile pe care le vor face ca ur­­mare a unei alte decizii-fulger anunțate de noul Guvern: majorarea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro și impozitarea acestora cu 1%. „Efectele pozitive asupra microîntreprinderilor prin diminuarea impozitelor sunt anulate de creșterea cheltuielilor cu salariile. În esen­­ță, vorbim despre o redistribuire a veniturilor“, spune el.

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că noul Guvern tre­­buie să găsească un echilibru între mă­surile populiste și cele care vin în sprijinul mediului de business. „Problema comu­ni­tății de afaceri este alternanța între mă­suri sociale și măsuri pro-business. Cheia va fi să se țină seama că, pentru a putea da bani în plus, trebuie să pro­duci bani în plus și aceștia îi produce, cum, necum, me­­diul de business“, punc­tează el.

TRAGEM LINIE. Puse pe hârtie și aduna­­te, măsurile anunțate până acum de noul Guvern au un impact negativ net de 9 mi­­li­­arde de lei asupra bugetului public, adi­­că o creștere a deficitului bugetar cu 1,1% din PIB. „În momentul de față, dacă nu se iau măsuri compensatorii, deficitul e undeva în jur de 4% din PIB.  Sunt și mă­suri care au impact negativ, sunt și măsuri care au impact pozitiv“, reiese din calcu­lele lui Ionuț Dumitru, președintele Consi­liului Fiscal. El atrage atenția că deficite publice mari în perioade de avans econo­mic puternic nu sunt deloc sustenabile, de­­o­arece, când economia intră pe o pantă descendentă (lucru inevitabil, întebarea e doar când se va întâmpla), Guvernul nu mai are resurse să sprijine creșterea chel­­tuielilor. „Uitați-vă la ce s-a întâmplat în precedenta criză. Deși înainte de recesiune aveam o datorie publică de 12-13% din PIB, aceasta a explodat în timpul cri­zei. Rădăcinile acelei creșteri sunt în pe­ri­oa­da precriză“, explică președintele Consiliului Fiscal.

RISC DE RECESIUNE. În septembrie 2016, datoria publică a României era de 36,8% din PIB. Într-o analiză din 2015, Banca Națio­nală a României (BNR) arată că nivelul ac­­tual al datoriei este sustenabil, însă aces­­ta se apropie de un prag critic „a că­rui depășire ar avea con­secințe negative importante asupra creșterii econo­mice“. Mai exact, dacă datoria publică ar depăși 40% din PIB, pro­ba­bilitatea ca economia să intre în recesiune ar depăși 50 de procente. Chiar dacă economia crește în ritmul PIB-ului poten­țial (mult mai mic decât prognozele actuale de creștere), un deficit de 3% din PIB „ar conduce la de­pă­șirea pragului critic al datoriei publice în ur­mă­torii trei ani“, re­iese din analiza BNR.

Specialiștii sunt de părere că noile mă­suri nu sunt motiv de bucurie pentru me­diul de afaceri și se vor reflecta, până la urmă, în banii colectați de stat. „Unele mă­suri vor lăsa mai mulți bani în buzunarele consumatorilor. Va crește ușor consumul, dar nu cred că toate aceste cheltu­ieli în plus prevăzute în buget se vor acoperi cu venituri mai mari (din activitatea econo­mică, n.r.)“, spune Dragoș Cabat, analist financiar.

Numai că, până la urmă, cineva tot va trebui să umple acest gol. Iar mediul de afaceri o știe cel mai bine.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Capcanele proiecțiilor” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]La sfârșitul lui 2017, după ce se trage linie, se va constata, cel mai probabil, o diferență între calculele bugetare făcute la începutul anului și execuția efectivă. Așa a fost în fiecare an.[/vc_column_text][vc_column_text]

• SOCOTELI. În primele șase luni din 2016, la buget s-au strâns 108,3 miliarde de lei, cu 4,7 miliarde de lei mai puțin decât se estimase. Cu toate acestea, Guvernul a rămas optimist, iar la rectificarea din vară a majorat cu aproape 3 miliarde de lei veniturile bugetului de stat. Trei luni mai târziu, socotelile de acasă tot nu s-au potrivit cu cele din târg. Veniturile au fost cu alte 3,9 miliarde de lei mai mici decât cele anticipate. La cea de-a doua rectificare, bugetul a fost ajustat în jos, însă cu doar 326,7 milioane de lei.
• DEFICITE. Nerealizarea veniturilor pune presiune pe deficit. O consecință poate fi reducerea cheltuielilor astfel încât să fie respectată ținta. De cele mai multe ori, aceste ajustări se fac în defavoarea investițiilor publice. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția că o creș-tere a deficitului în perioade de boom economic sădește rădă-cinile unei explozii a deficitului și a datoriei publice în perioade de recesiune.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Comunitatea de afaceri are un echilibru între măsuri sociale și măsuri pro-business. Sursa foto: Lucas van Doetechum – „Pilda talanților”. Guliver / Getty Images