Povestea antreprenorului din Timișoara, care în plină pandemie a obținut venituri de peste un milion de euro din conținut educațional online

Chiar dă rezultate educația online? În timp ce mulți încă se contrazic asupra răspunsului la această întrebare, un an­treprenor din Timișoara a vândut anul trecut conținut educațional online de peste un milion de euro.

Timișoreanul Doru Pelivan (30 de ani) a descoperit în urmă cu doi ani că există un public dispus să cumpere conținut educa­țional online și a transformat în­tr-un business ca la carte cursurile expe­riențiale livrate via internet. EduKiwi a apărut în .ro la finele lui 2018 și este o platformă unde sunt listați mai mulți „autori“ care oferă training online în diferite domenii. „Noi avem oameni care fac educație și pot crea de la cărți, audiobookuri, webinarii, cursuri online, minicursuri, seminarii, tabere“, spune Pelivan.

Potrivit acestuia, 2020 a fost un an bun pentru vânzarea de conținut educa­țional online. În cazul EduKiwi, cifra de afaceri a crescut de la două milioane de lei (412.000 de euro) în 2019 la 5,5 mili­oane de lei (1,13 milioane de euro), iar previziunile pentru anul acesta avan­sează o nouă creștere semnificativă, la aproximativ circa 3 milioane de euro. Iar anul a început bine, cu încasări cumulate în ianua­rie și februarie de peste 200.000 de euro.

Platforma EduKiwi are circa 300.000 de urmăritori, dintre care 30.000 au cum­pă­rat deja conținut sub formă de cursuri de marketing, de cunoaștere per­so­nală, despre cum se redactează un text, cum se vorbește în fața camerei, cum să te promovezi în social media, cum să faci o afa­cere în zona de beauty etc.

Strategia de marketing este și ea adap­tată tipului de client căruia i se adresează. „Dacă educația este pentru adulți, mergem mai mult către Facebook, iar dacă ne adre­săm tinerilor, mergem și pe platforme ca In­stagram, Tik-Tok“, spune antreprenorul.

Sarea din business

Doru Pelivan a pornit pe calea antreprenoriatului încă de la 17 ani. Era prin 2007-2008, iar tatăl lui avea o firmă de construcții care a dat faliment. „Era genul antreprenorului clasic pe care criza l-a distrus.“ Pentru a păstra spi­ritul antreprenorial în familie, Doru Pelivan a decis să intre și el în afaceri, chiar dacă încă nu terminase liceul. La un moment dat, a văzut la televizor o știre despre câ­țiva antreprenori care au deschis saline arti­fi­ciale la Helsinki. „Atunci am spus că asta este mare afacere“, povestește Pelivan.

A văzut că în Timișoara nu există un astfel de business și a decis să fie el primul care face o salină artificială. Alături de sora sa, care avea 21 de ani și era studentă la Medicină, a decis să facă rost de 25.000 de euro pentru a porni afacerea. Bunica sa deținea un garaj pe care îl avea închiriat. Pelivan i-a spus chiriașului că vrea să vândă garajul și a obținut pe el 11.000 de euro, din care a rămas cu 10.000 de euro după plata taxelor notariale. Numai că, așa cum a luat banii, așa i-a și cheltuit. 5.000 de euro i-a dat tatălui său pentru a mai achita din datoriile pe care le avea firma fali­mentară, pentru ca într-un final să mai rămână cu doar 1.500 de lei.

În consecință, a decis să împrumute cei 25.000 de euro necesari investiției, mai ales că închiriase între timp două camere pe care voia să le transforme în salină. Doar că nu găsea pe nimeni care să îi dea banii de care avea nevoie. Sora sa și-a convins prietenul să facă un împrumut de 15.000 de euro, iar restul banilor i-a obținut de la bunica sa și de la un unchi îndepărtat din Germania.

În cele din urmă, a deschis salina și a în­ceput să ofere tratament pentru pacienții cu probleme respiratorii. Au început să apară și primele venituri, dar și șicane din partea unor medici. „Le spuneau oamenilor că este o prostie să meargă la salină. Eu luam 180 de lei pe an, iar medicii emiteau rețete de cel puțin 400 de lei“, detaliază Doru Pelivan.

Ulterior, au apărut și alți oameni inte­resați de modul în care se face o astfel de salină. Doru Pelivan a păstrat secretul și a decis să intre cu acest business în franciză. Așa a reușit să facă alte patru saline, la Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Galați și în Delta Dunării. „Am câștigat între 5.000 și 9.000 de euro din construcția fiecărei saline“, completează antreprenorul.

Cu cărțile pe masă

La un moment dat, a aflat că un prieten al său a câștigat circa 40.000 de dolari jucând poker online. A început și el să joace poker și a ajuns să câștige spre 2.000 de dolari pe lună. S-a îm­părțit între poker și saline vreme de trei ani, timp în care a citit foarte multe cărți de dezvoltare personală. Pe la 20 de ani, a fost invitat la un seminar unde să vor­bească din postura de tânăr antreprenor. „În timp ce mergeam spre seminar, la Bran, mă gândeam să spun povestea cu salina. Dar dacă mă întreabă ce altceva mai fac, cum să le spun că joc poker?“, își amin­tește Doru Pelivan.

Nu a scăpat de această întrebare. După seminar, un antreprenor cu businessuri de aproape 50 de milioane de euro s-a interesat despre afacerile sale. „I-am spus că joc poker și am businessul cu salina, pe care nu pot să-l dezvolt“, povestește Pelivan. Antreprenorul i-a spus atunci că trebuie să se reprofileze și să facă ceva în care crede.

A (re)început cu un blog. Se filma și ți­nea prelegeri destinate tinerilor care voiau să-și deschidă o afacere. A avut însă surpriza să constate că ideile sale nu erau îm­părtășite de tineri, ci de oamenii maturi. Ușor-ușor, a început să se orienteze către zona de consultanță.

Marketing cu câini și pisici

Pe noul segment, a început cu un grup de 19 persoane, cărora le-a ținut un training despre cum să-și deschidă o afacere clasică. „Le-am spus că, dacă mă ascultă, în trei-patru săp­tămâni vor avea un business. Din 19 persoane, 11 chiar și-au deschis o afacere“, spune acum Pelivan, care a perce­put atunci o taxă de 97 de euro de persoană.

Spune că se descurca foarte bine pe zona de vânzări și marketing, chiar dacă nu are studii superioare, învățând totul din afacerea cu salina și din interacțiunile cu alți oameni de afaceri. În urmă cu opt ani, a decis să deschidă o agenție de marketing online, KiwiAgency. Acest gen de promo­vare era încă la început, iar „primele pos­tări pe care le-am făcut au fost cu câini și pisici“. Treptat, a început să crească nu­mărul de clienți, veniți în special din zona de ca­fe­nele, baruri, platforme online, firme de consultanță, contabilitate, închirieri de ma­șini, evenimente și excursii. A avut chiar și o bancă de celule stem.

După trei ani de activitate, agenția lui Pelivan a promovat un curs online despre cum să faci afaceri pe Amazon. Treptat, a început să citească mai mult despre acest gen de cursuri online și s-a orientat către această zonă. În per­ioada în care promova cursurile despre businessul pe Amazon, adunase o echipă de circa 18 oameni. De aproximativ doi ani, businessul a fost orientat către cursurile online, așa apărând și editura online EduKiwi.

Acum, echipa a ajuns la 31 de oameni, cărora li se adaugă 19 autori care reali­zează cursuri online, dar și 10 colaboratori externi. Platforma găzduiește acum circa 40 de cursuri. La intrarea în lockdown a constatat că numărul oamenilor interesați de cursuri online a fost în creștere. În ultimii doi ani, numărul de urmări­tori de pe platformă a crescut de la 40.000 la 300.000.

Doru Pelivan spune că, pentru a crește businessul, în fiecare an investește circa 70% din profit. Deocamdată, afacerea va fi con­solidată pe plan local, iar pe viitor ta­to­nează piețele din Europa și SUA. Până una-alta, piața românească îi oferă mai multă liniște. Mai ales că nu are prea multă concurență.

Ce, cât, unde

În perioada pandemiei, mai mulți oameni din domenii afectate de restricțiile sanitare au căutat și au accesat mai multe programe educaționale pentru a se reprofila.

• Tendințe. Cele mai căutate programe de training sunt cursurile de management la dis­tanță, urmate de cele despre abilitățile de lucru la dis­tanță sau de leadership în criză, po­trivit unui studiu Bittnet Training.
• Studiu. Pentru dezvoltarea managerilor, 57% din companiile din România alocă un buget mediu anual de peste 400 de euro/manager.
• Rezistență. Cele mai rezistente domenii la criză au fost educația, IT&C, consultanța și serviciile, precum și utilitățile.

Acest articol a apărut în numărul 112 al Revistei NewMoney