Povestea antreprenorului bulgar care a obținut anul trecut venituri de 5,7 milioane de euro cu un business 100% românesc

Intrat pe piața locală ca distribuitor de medicamente produse în Bulgaria, Danubius Exim a ajuns între timp unul dintre principalii integratori de soluții fiscale și de plată din România.

Pe 5 mai 2022, compania Danubius Exim prezenta BlueCash 50, prima casă de mar­cat care funcționează pe sistem de ope­rare Android cu sistem de vânzare mobilă și POS bancar integrat. Dispozitivul vine echipat și cu un ecran color de 5,5 inchi cu touchscreen, un terminal de plată cu cardul, cash și cu smartphone, o imprimantă, o cameră frontală inte­grată și o alta pe spate cu funcție și de ci­titor de coduri de bare. Inițiator al aces­tui pro­iect este Velin Ganev (42 de ani), director general al companiei Danubius, care a conceput device-ul în perioada de lockdown.

„Stăteam acasă și mă plictiseam. Și am gândit acest dispozitiv bazându-mă pe ex­periența mea din zona de plăți și case de marcat“, spune antreprenorul, adău­gând că BlueCash 50 (BC-50) este destinat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), în special celor din zona de co­merț și de curierat.

Prețul unui astfel de device care inte­grează mai multe opera­țiuni de plăți (dar și fiscale) este de circa 270 de euro, în condițiile în care un echipament complet care presupune un touchscreen, POS și casă de marcat ajunge și la 1.000 de euro.

Pandemie și fiscalitate

Velin Ganev spune că o primă idee de a integra operațiunile fiscale cu cele de plată i-a venit după 2018, după ce autoritățile române au adoptat noi reguli de fiscalizare. În 2020, când a sesizat și o modificare a comportamentului de consum, dar și migrarea businessurilor – inclusiv a celor din zona comerțului – spre online, a decis să pună în practică ideea sa.

Danubius Exim colaborează de circa 20 de ani cu producătorul bulgar de case de marcat Datecs, iar BC-50 este la rândul său rezultatul acestui parteneriat. „Am avut la dispoziție o echipă de aproape 100 de oameni“, povestește Ganev, explicând că doar la conceptul de design a lucrat o echipă de zece persoane, în timp ce pentru operaționalizarea dispozitivului a pri­mit suportul a două echipe de programatori – una specia­lizată pe soluții pentru case de marcat, iar cealaltă, dedicată dez­voltării sistemului Android.

Iar dezvoltarea dispozitivului va continua, mai spune Ganev, urmând ca acesta să poată fi utilizat inclusiv pentru încăr­carea electronică a cartelelor pentru te­lefoanele mobile. Danubius face toate aceste dezvoltări din resurse proprii, excluzând ideea unei listări la bursă ori atra­gerea unui investitor strategic. „Danubius se dezvoltă frumos singur și reușim să ne finanțăm din resurse proprii“, precizează Velin Ganev.

Potrivit acestuia, compania a generat în 2021 venituri de 5,7 mili­oane de euro și esti­mează pentru anul în curs o creștere de aproximativ 10-15%. El mai spune că, încă de la înființare, compania a avut creș­teri lente și nu s-a bazat pe boomuri.

Pastila de început

Danubius Exim a fost înființată în 1994 de Nadejda Ganeva (68 de ani), mama lui Velin Ganev. Aceasta a avut inițial un partener din România, însă în scurt timp a rămas singură în afacere. Businessul de început al companiei Danubius s-a axat pe importul de medicamente din Bulgaria, Danubius fiind o companie înregistrată în România. La doar un an de la debutul afacerii, a mai apărut o opor­tunitate, aceea de a importa case de mar­cat din Bulgaria, țara vecină fiind încă de la începutul anilor ’90 un pro­ducător de astfel de dispozitive. „În peri­oada în care funcționa organizația econo­mică a statelor comuniste europene, CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), Bulgaria se ocupa destul de mult de elec­tronică, iar încă din 1990 s-au înființat mai multe firme producătoare de case de marcat“, deta­liază Velin Ganev.

Primele mărci de case de marcat importate de Danubius au fost Elite, produse de compania bulgară Daisy. După circa un an și jumătate, compania fondată de Ganeva a început să aducă din Bulgaria și case de marcat produse de Datecs. Velin Ganev spune că această companie era interesantă la acea vreme, pentru că toți cei șase fondatori ai săi aveau studii în Japonia, iar 90% din piesele acestor case de marcat erau „Made in Japan“. Ulterior, la Datecs a rămas un singur acționar, care a preluat păr­țile foștilor parteneri.

Ca urmare a semnării contractului cu Da­tecs, Daisy a renunțat la parteneriatul cu Danubius. „Și așa a început colaborarea noastră de o viață cu Datecs“, povestește Velin Ganev. În perioada de început a businessului, mai spune Ganev, mama sa făcea naveta între București și Sofia pentru a avea grijă de el și de sora lui.

Studii în România

Velin Ganev a ajuns în România în 1997, după termina­rea liceului. „În afară de bulgară și rusă, altă limbă nu știam“, își amintește antreprenorul, care s-a înscris la Facultatea de Litere de la Universitatea din București, unde a în­vățat timp de un an, profesor de limba română fiindu-i Gheorghe Sanda, căruia i-a rămas recunoscător. După ce a învățat ro­mâ­­nește și a dat o serie de examene, s-a înscris la Relații Economice Internaționale, la ASE. Aici a învățat doi ani, după care s-a mutat la Universitatea Româno-Americană, unde a absolvit Re­lații Financiar-Bancare Interne și Internațio­nale și a dat apoi li­cența la stat. Pentru o pe­rioadă a fost și doc­torand la ASE, însă nu a finalizat aceste studii din cauza volumului mare de muncă pe care îl desfășura la compania familiei. Danubius a ieșit din afacerile cu medicamente în 1998 – după privatizarea fabrici­lor partenere din Bulgaria –, concentrân­du-se pe businessul cu case de marcat, care era în creștere.

Din 1999, autoritățile române le-au impus comercianților să achiziționeze case de marcat cu memorie fiscală. A fost momentul în care afacerile Danubius au intrat într-o nouă etapă, cererea de echipamente fiind tot mai mare. „Mă comportam ca un agent de vânzări. Mergeam peste tot pe la clienți. Atunci aveam sediul la Piața Nori­lor. Toată lumea știa de «bulgarul care ne vinde case de marcat»“, povestește Velin Ganev, explicând că veniturile companiei au crescut în acea perioadă cu 180%.

Ulterior a început să se gândească la diversificarea afacerii, prin găsirea unei so­luții care să lege casele de marcat cu un POS bancar. În acest sens, a contactat mai mulți mari producători și a ajuns să lucreze cu filiala locală a firmei franceze Ingenico. Apoi, din 2007, a început să lucreze direct cu firma din Franța, crescând volumul de vânzări de la 800 de POS-uri în cinci ani la 3.000 în doar un an.

În tot acest timp a consolidat colabora­rea cu producătorul bulgar de case de marcat Datecs. Între 2000 și 2006 a dezvoltat foarte mult distribuția caselor de marcat, reușind să formeze o rețea de peste 300 de dealeri în întreaga țară. Cu ajutorul acestei rețele, a reușit să intre pe piață și cu businessul de POS-uri bancare.

În timp, antreprenorul a început să se con­centreze asupra unor soluții care să in­tegreze zona fiscală cu cea de plăți. În contextul în care digitalizarea avea să avan­seze rapid, în martie 2020 a început să lucreze la BlueCash 50. Și spune că nu se va opri aici, ci va continua să dezvolte noi oportunități în business, așa încât să se mențină pe piață ca unul din principalii furnizori de soluții fiscale și de plăți.

Ce, cât, unde

Comercianții sunt obligați încă din 2018 să utilizeze case de marcat cu jurnal electronic, conectate la serverele ANAF, pentru o creștere a încasărilor de TVA la bugetul României.

• CONECTARE. ­­În februarie 2022, la serve­rele ANAF erau conectate aproximativ 554.400 de case de marcat cu jurnal electronic.
• ESTIMARE. ­­Potrivit lui Velin Ganev, necesarul de case de marcat din România este de circa 800.000 de bucăți.
• EVAZIUNE. ­­Potrivit analiștilor fiscali, România înregistrează cel mai mare deficit din Uniunea Europeană (35%) la încasarea de TVA, ceea ce are ca rezultat pierderi de miliarde de euro de la bugetul de stat.

Acest articol a apărut în numărul 142 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly